marți, 26 decembrie 2017

La magazinele Carrefour clientul este presupus infractor de la intrare

Mergem la patinoar. Îmbrăcăm copilul, luăm patinele și plecăm.
Ajunși în incinta Mall-ului copilul vrea gumă de mestecat. Încercăm la un magazin cu ziare și reviste, dar nu găsim sortimentul dorit.
 Nu-i problemă, avem în incintă un supermarket. Încercăm să intrăm și surpriză, paznicul ne spune că nu putem intra cu sacoșa în care aveam patinele. Ne arată un afiș pe care scria că nu ai voie cu câini, înghețată , role și trotinete.
 Eu știam că acel afiș specifică să nu intri cu rolele în picioare sau să mergi cu trotineta prin magazin. Dar poate mă înșel. Oricum pe afiș nu era nimic despre patinele pentru gheață.
  În final am trimis copilul în magazin să cumpere gumă, iar eu l-am așteptat cu sacoșa suspectă în fața casei de marcat.

 Aceste abuzuri făcute de paznicii de magazine sunt inadmisibile. Foarte mulți oameni sunt înjosiți de aceste persoane, care în general nu au prea multă carte și care te declară infractor înainte de a intra în magazin.

 În restul țărilor europene situația stă cu totul altfel. Oamenilor nu li se calcă pe demnitate și sunt tratați cu respect până la proba contrară. Și nu este adevărat că doar în țara noastră se fură din magazine. Peste tot în lume se întâmplă astfel de infracțiuni..
 Acum ceva timp, fiind în Marea Britanie am cumpărat un rucsac de drumeție dintr-un supermarket. În ziua următoare am mers la acel supermarket să îmi fac cumpărăturile cu acel rucsac în spate.
 Obișnuit ca în țara mea să îl informez pe paznic despre proveniența rucsacului am avut surpriza să râdă de mine. I-am spus ca acel rucsac este cumpărat din acel magazin, că este cumpărat cu o zi înainte, ca nu am bonul la mine, iar el zâmbea și mă întreba care este problema mea.
 Nu am fost pus să îl bag în folie, să îmi pună sigilii la fermoare, să îl las în dulap la intrare. El doar a zâmbit și mi-a urat distracție plăcută la cumpărături.
 De asemenea soția mea avea în spate un rucsac mai mic în care era laptopul ei. Nici nu a întrebat ce e cu acel rucsac.
 În România avem mari probleme cu rucsacul soției. Ea îl are aproape permanent cu ea și chiar dacă obiectul din el nu ar avea o valoare mare, informația din acel dispozitiv este extrem de importantă pentru munca ei.  Am întrebat mulți paznici dacă își asumă răspunderea pentru valoarea pe care o conține acel rucsac. Paznicii nu par să înțeleagă întrebarea în mod normal, de altfel.

 Întotdeauna ajungem să ne certăm cu paznicii când avem rucsacul soției cu noi. Cumpărăturile devin un stres. Practic românii nu pot merge de la locul de muncă direct la cumpărături. Trebuie să meargă acasă să lase lucrurile necesare muncii lor și să meargă la supermarket doar cu portofelul.

 Oare unde le este capul managerilor de magazin? Oare gândesc că toți managerii români la modul "dacă nu îți place politica noastră, nu mai intra la noi în magazin"?. Sau poate că nu știu ce fac angajații lor de la pază. Poate că nu știu că acea atitudine a paznicilor le alungă clienții de la ușă.

 Cum se poate gândi un paznic ca cel de astăzi că un om îmbrăcat decent, cu un copil de 5 ani de mână urmează să fure din magazin?
 Cum îi explici unui copil de 5 ani că nu poți să cumperi gumă fiindcă ai o sacoșa cu patinele de gheață la tine?
 Până la urmă și să intri cu copilul în magazin este suspect. În hainele copilului poți să ascunzi multe lucruri.
 Sfatul meu este să se recurgă la înfolierea copilului sau acesta să poată fi lăsat în dulap cu cheie la intrarea în magazin.

 Am căutat regulamentul celor de la Carrefour la ei pe site. Un loc în care să scrie că nu ai voie să intri cu geanta, rucsacul sau alte bagaje în magazin nu am găsit nici eu, nici Google.
 Nici la intrarea în magazin nu este specificat că nu ai voie să intri cu genți voluminoase. Am căutat afișul pe site-ul magazinului Careffour și nu am reușit să îl găsesc.

 Am depus o plângere și pe site-ul magazinului, dar asta îmi răpește din timpul meu personal. În zilele noastre timpul este foarte prețios. Ăsta e un lucru pe care se bazează mulți abuzatori. Nu ar fi rău ca noi toți să ne găsim timp pentru a sesiza abuzurile.

miercuri, 29 noiembrie 2017

Motocicliștii revin la ce au fost și chiar mai mult de atat

După ce în ultimii ani a fost puțin haos în lumea moto, putem observa că în cele din urmă lucrurile par să se așeze în normalitatea firească de liniște, unitate și umanitate.
 De foarte mult timp nu am mai avut parte de mai multe evenimente organizate de motocicliști în aceeași zi.
 Nu ai cum să nu te bucuri când vezi că pasiunea unor oameni pentru motociclism poate să creeze acțiuni atât de minunate.



 Moshocicliștii, mai mult decât o tradiție


 Deși termometrele arătau temperaturi destul de scăzute în fața parcului Cișmigiu din capitală, motocicliștii se adunau în grupuri vesele. Unii îmbrăcați în culorile deja tradiționale ale crăciunului, adică alb și rosu, alții îmbrăcați ca ei înșiși, adică cu echipamentul moto. Urmau să stabilească detaliile pentru acțiunea umanitară numită Moshocliștii ce va avea loc pe 13 Decembrie în Quantic Pub la ora 20.



Intrarea se va face pe bază de jucării și alte donații, dar mai există și varianta de a fi Moș Crăciun pentru un copil. Găsiți detalii dacă apăsați aici.
 Cum spuneam, temperatura era destul de scăzută, dar atmosfera era plină de căldură.

 Nu au lipsit nici vedetele motociclismului din capitală. Prima apariție a fost a simpaticului  Mihai Vaca Punkistă căruia costumul de Moș Crăciun îi venea ca turnat, acesta având toate calitățile ce l-au făcut vestit pe moșul din povești. Mai puțin barba, care nu avea culoarea potrivită, dar câțiva motocicliști încercau să găsească o soluție pentru a rezolva problema. Să sperăm că a scăpat cu barba întreagă.


 Presa a fost alături de noi reprezentată de reporterii celor mai importante agenții de presă și ne-am bucurat și de sosirea lui Ștefan Leonte de la Europa FM și editorul de la Teste pe roți. Acesta a venit călare pe o motocicleta excepționala pe care tocmai o testa. Nu spun mai mult să nu îi stric munca omului.


 Nu a lipsit nici Americanu', care probabil era costumat în elful lui Moș Crăciun, altfel nu îmi explic de ce era așa verde. Există cineva care nu îl știe pe Americanu'? Poate Moș Crăciun să nu îl știe, fiindcă sigur nu a fost cuminte. Dar cei care îl cunosc știu ca Americanu' are un suflet apropiat de cel al celebrului moș.




  Nu au lipsit glumele inerente unei întâlniri între motocicliști, pozele trecătorilor cu Moshocicliștii, copii fotografiați călare pe motociclete și multă voie bună. În fond Moshocicliștii aveau de ce să fie veseli, fiindcă urmau să facă multe fapte bune.

 Nu am apucat parada Moshocicliștilor fiindcă trebuia să plec la o altă acțiune a motocicliștilor despre care voi povesti la final.
 "Moshocicliștii" este o acțiune cu vechime ce se desfășoară în fiecare an în preajma sărbătorilor de iarnă și care aduce fericire și sprijin copiilor care au nevoie. Sărbătorile trebuie să fie un moment de bucurie pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu au parte de prea multă fericire în restul anului.
 Felicitări maxime celor care se implică pentru a face acest lucru posibil.



Crucea Roșie mereu alături de cei ce au nevoie de ajutor



În timp ce sâmbătă Moshocicliștii făceau planuri mari pentru copii cuminți, la peste 100 de km de capitală se desfășura o acțiune asemănătoare.
 Crucea Roșie din Călărași, în colaborare cu asociația pentru drepturile motocicliștilor Romantic Bikers, a dus familiilor cu situații dificile lucruri necesare pentru perioada de iarnă și jucării pentru copii.


 După două zile, aceeași echipă a continuat acțiunea și a adus bucurie și în sufletele oamenilor nevoiași din comunele Vlad Țepeș și Independența din județul Călărași.
 După cea de-a doua acțiune, Aura Giurcă, reprezentatul Crucii Roșii din Călărași declara pe contul ei de facebook:

- ''Astăzi am dus ajutoare constând în alimente neperisabile, fructe și legume, îmbrăcăminte , încălțăminte și jucării persoanelor nevoiașe din Independența și Vlad Țepeș . 
Am fost ajutați de Adi Ene de la Romantic Bikers Călărași. 
Persoane nevoiașe sunt multe și în toate localitățile. Dar noi am distribuit cele de mai sus numai celor care au grija de copiii lor, care au grija să meargă la scoală.
Mulțumim pentru ajutor dlui primar Voicu Lica de la Independența și drei Anghel Dănuța. 
Mulțumim Școlii dinVlad Țepeș pentru implicarea și dedicarea voastră !
Imaginile vorbesc de la sine !
Sărăcie, disperare, incultura, lene, , indolență, ignoranță........și totuși, COPIII NU AU NICIO VINĂ!''


 Deși nu sunt cuvinte prea vesele exprimă cu claritate situația oamenilor săraci din județ și probabil din toată țara.
 Faptul că persoanele care au copii ce merg la scoală au prioritate în primirea ajutoarelor de la Crucea Roșie ne arată că aceste acțiuni sunt și educative pentru populație, care trebuie să înțeleagă faptul că doar educația poate da o șansă reală la o viață normală copiilor din mediile sărace.
 Chiar dacă pare o abordare dură, trebuie apreciat efortul dublu făcut de Crucea Roșie din Călărași în primul rând pentru a ajuta material familiile sărace, dar și pentru a le încuraja să lupte împotriva abandonului școlar.
 
 Trebuie menționat că acțiunile celor de la Crucea Roșie au loc pe tot parcursul anului, iar meritul pentru aceste acțiuni este atât al Aurei Giurcă cât și al oamenilor care sprijină prin donații și voluntariat aceste acțiuni.

 O altă acțiune a celor de la Crucea Roșie Călărași este Colecta de Crăciun care se desfășoară cu ajutorul elevilor și are loc pe străzile orașului. 
 Aura Giurcă declara despre aceste acțiuni:
 -'' COLECTA DE CRĂCIUN !!!Începând de azi (24 noiembrie 2017 n.r.), vă puteți întâlni prin Călărași cu voluntarii Crucii Roșii !
Aceștia strâng bani pentru a putea oferi mâncare calda copiilor din familii foarte nevoiașe.
Avem copii buni, copii frumoși și deștepți, care după orele de scoală vin la Crucea Roșie . Vin să facă fapte frumoase !
Bravo copii !!!!!''
 Pe lângă faptul că se strâng bani pentru cauze nobile o foarte mare importanță o are faptul că acei copii învață de mici că voluntariatul este important.
 Acțiunile de voluntariat sunt destul de rare în țara noastră în comparație cu alte țări ce au o adevărată tradiție în acest sens.
 Generațiile mai vârstnice nu au putut uita munca patriotică din perioada comunistă, care era un "voluntariat" forțat. Acele vremuri nu au fost șterse încă din memoria colectivă a acestui popor, iar acest lucru face ca acțiunile voluntare sau umanitare să fie făcute mai mult cu interes publicitar. Am întâlnit de multe ori întrebarea ''cine își asumă meritele?'' în locul întrebării firești în cadrul acțiunilor voluntare ''cu ce putem ajuta?''
 De aceea Crucea Roșie din Călărași face un lucru extraordinar prin îndrumarea tinerilor spre acțiuni voluntare. Acest lucru îi face pe tineri să fie conștienți de importanța lor în societate și astfel pot învăța multe despre ei înșiși, despre munca în echipă și despre ce poți face pentru a schimba lucrurile din jur atunci când există probleme.
 Cu siguranță voi mai scrie despre acțiunile viitoare ale echipei formate în jurul celor de la Crucea Roșie și sper să se alăture și alți oameni în viitor.

 Codrul e frate cu românul mai ales dacă este motociclist

Ziua de sâmbătă a fost parcă mai lungă decât restul zilelor. Dar așa sunt zilele când se apropie sărbătorile de iarnă. Sunt zilele magice ale copilăriei.
 După ce am plecat de la oamenii îmbrăcați în alb și roșu, adică de la Moshocicliști, am lăsat motoarele acasă și am pornit cu autoturismele către pădurea de la Călugăreni unde ne așteptau cu masa pusă prietenii de la Blue Knights MC Romănia III.

 Acolo am găsit și alți prieteni din alte cluburi de motocicliști sau fără club, cu care ne-am înțeles foarte bine, și ne-am pus pe chefuit.



 Micii au sfârâit pe grătar fiindcă fără mici nu există petrecere de motocicliști, iar pastrama a ajuns mai târziu fiindcă a fost reținută la defilare. Adică cel ce trebuia să aducă pastrama avea repetiție pentru parada de 1 Decembrie. Dar a meritat așteptarea.


 Pe când pastrama se perpelea pe jar noi ne vedeam de glume și discuții. Într-un târziu ne-am dat seama că toți suntem prezenți și ne întrebam cine se ocupă de pastramă. La grătar îl găsim pe tânărul Luca în vârsta de 8 ani, care cu foarte multă seriozitate se ocupa de pastrama noastră. A vrut să se ocupe el până la final și pot spune că a fost foarte bine făcută, deși uneori mai apela la ajutorul lui Bucătaru'.


 Eu știam că Luca este un copil extraordinar și priceput fiindcă anul ăsta la o ieșire la pădure el mi-a montat cortul extrem de bine.


 La finalul petrecerii celor de la Blue Knight în drum spre casă ne gândeam cam ce fel de bărbat va fi Luca când va crește mare. Ne imaginam când va fi adolescent și prietenii lui îl vor întreba de unde știe să frigă carnea, iar el va răspunde senin că la 8 ani era perfect capabil să hrănească 20 de motocicliști plus soțiile sau prietenele acestora, precum și alți copii.


  A fost o petrecere extraordinară, unde toată lumea s-a simțit foarte bine, așa cum ar trebui să fie la toate petrecerile motocicliștilor.
 Sunt sigur că vor mai urma și alte petreceri grandioase în acea pădure care, deși nu a fost foarte prietenoasă cu Sinan Pașa ,se pare că cu noi se înțelege foarte bine.




 Am uitat să adaug că Luca este și un mare vânător de șerpi pe care obișnuiește să îi prindă cu mâinile goale pe malul Dunării. Evident că întotdeauna îi eliberează intacți în natură. Poate doar rămân puțin stresați, dar pe fetele din grupul nostru nu le deranjează că după întâlnirea cu Luca șerpii nu se mai întorc să ne dea târcoale.


 Așa că, în viitor, dacă vom avea probleme în pădurea cu ghinion pentru dinții conducătorilor otomani, ne putem baza pe marele vânător Luca, mai vestit ca Andrii Popa. 
 Mulțumim gazdelor pentru o petrecere atât de reușită, precum și pentru faptul că deși sunt persoane importante, nu simt nevoia să arate acest lucru și te fac să te simți ca acasă.

 

duminică, 12 noiembrie 2017

Atmosferă americană la EoS Chopper Academy MC Călărași





 Știți scenele alea din filmele americane când într-un bar intră o persoană nouă și se face brusc liniște, apoi toată lumea își vede liniștită de treabă? Cam așa a fost la petrecerea de sfârșit de sezon la Chopper Academy din Călărași.
 Lume multă, atmosferă liniștită și, evident, mâncare excelentă. Probabil am mai spus asta, dar nu mă deranjează să o repet, pe malul Dunării întotdeauna vei găsi mâncare excelentă. Fasolea cu ciolan fantastică și friptura atât de bună încât am luat și acasă la pachet, au fost doar câteva din bucatele delicioase puse la dispoziție de bucătarii pricepuți ai clubului.
 Nu am putut să nu remarc parcate la intrare motocicletele clubului Free Riders din Silistra, Bulgaria care au plecat devreme fiindcă afară frigul își făcea simțită prezența.

 După plecare clubului bulgar au ajuns în număr mare și membrii clubului Free Riders RC din București. Mai lipsea clubul Free Bikers din Hunedoara și aveam un full de ași al cluburilor ce promovează libertatea motocicliștilor.

 Am avut ocazia să ne întâlnim și cu clubul Vlah Spirit din Slobozia. Foarte numeroși membrii acestui club. Sunt sigur că mulți se întreabă de unde sunt așa mulți într-un oraș destul de mic. Evident puțini știu că orașul Slobozia a fost din totdeauna un oraș unde ramura moto a fost foarte dezvoltată. Nu știu motivul pentru care motociclismul este atât de dezvoltat în acest oraș încă din perioada comunistă, dar cu certitudine include mulți adepți ai mersului pe motocicletă.
 Încă de la începutul motociclismului modern în țara noastră am luat la cunoștință despre motocicliștii din Slobozia. Erau prezenți pe la toate întrunirile din țară chiar și pe vremea Ij-urilor și al Niprelor.

 Îmi amintesc că acum mai mult de 10 ani aveau în oraș un magazin care aducea echipamente secund-hand pentru motocicliști. Evident, atât cei din orașul Slobozia, cât și motocicliștii din orașele apropiate erau îmbrăcați cu echipamente pe care în acea perioada le puteai admira doar în revistele de specialitate. Mulți dintre noi îi priveau cu admirație și cu o oarecare invidie. Erau vremuri grele fiindcă nu apăruseră magazine precum Moto Station sau BC Motoshop. Existau doar magazine precum MotorUnu unde orice lucru costa cam trei salarii. E adevărat că și salariile erau mici pe vremea aia.
 Oricum motocicliștii din Slobozia sunt de toată isprava și nu înțeleg de ce le-a luat atâta timp să își facă un club moto, fiindcă aveau de foarte mult timp un grup destul de omogen. Dar oricum niciodata nu este prea târziu.

 Un alt aspect de care ne-am bucurat la petrecerea celor de la Chopper Academy este faptul că până pe la ora 22 nu a trebuit să ieșim afară în frig. Cam atât au putut să riște pentru confortul nostru, dar le suntem recunoscători chiar și pentru acest timp. Nu pot specifica motivul bucuriei noastre, fiindcă ar putea avea probleme, dar înțelegeți voi.
 Petrecerea a ținut până spre dimineață și toată lumea s-a bucurat de calmul și ospitalitatea deja celebră a acestui club care reușește să te facă să te simți binevenit în casa sa.

marți, 7 noiembrie 2017

Free Riders RC EoS. Petrecere maximă cu de toate.



 Aproape că nu există încă în țara noastră petreceri mai mari decât cele organizate de Free Riders RC. Există întruniri mari care nu au participare atât de numeroasă ca cea de la petrecerea de sâmbăta trecută. Din informațiile oferite de organizator, aproape 400 de persoane au luat cu asalt clubul Quantic pentru a se bucura de concerte, mâncare bună și distracție.
 Noi am ajuns devreme, chiar pe la începutul petrecerii și am plecat în jurul orei 23. Deja lumea devenise cam afumată și așa cum mi-au recomandat membrii unui club MC la întrunirea lor, nu e bine să mai stai până târziu pe la petrecerile de motocicliști fiindcă omul beat e prost rău. Mă rog, nu toată lumea se transformă în caz de alcool, dar la mulți e valabilă chestia asta.

 Nu știu cum se face că doar în ultimii ani oamenii beți sunt proști. Cu puțin timp în urmă oamenii beți parcă erau ceva mai deștepți pe la întrunirile moto, că se mai întâmplau mici chestii, dar nu chiar așa de des ca acum și nu la nivel de cluburi. Cluburile erau prea elegante să se lase antrenate în scandaluri cu alți oameni pe la petreceri sau întruniri.
 O explicație destul de simplă pentru acest fenomen ar fi că și înainte existau oameni proști la beție, doar că nu aveau veste de club pe ei. Nu aveau veste fiindcă exista o mai mare exigență la admiterea de membri în cluburi. Nu era vânătoarea asta de membri. În general dacă se știa că un individ este pus pe scandal, nu îl primea nimeni în club, fiindcă punea clubul în pericol. Orice club va sări să-și apere chiar și cei mai proști membri indiferent de consecințe, indiferent de natura clubului, MC sau RC. Și parcă nu îți convine să sari pentru orice zurbagiu. Astfel scandalagii nu se simțeau așa puternici și protejați fără veste pe ei și fără colegii de club "în spate".

 Sincer, mi-a părut rău ca nu am putut rămâne până mai târziu la această petrecere.
 Mulți dintre noi nu știu să aprecieze ce avem în țara noastră. Intrare gratuită la o petrecere cu trupe pe o scenă frumoasă nu găsești în multe țări mult mai civilizate. Și scena este enormă și bine utilată. Sonorizarea de excepție și iluminarea fac din concertele de la Quantic un adevărat spectacol.

 Noi ce am făcut? Am stat afară la fumat. E adevărat că și compania celor de la Valah din Târgoviște și a celor de la Road Riders din Pitești a fost foarte plăcută. Distracția alături de membrii din cluburile vechi niciodată nu va fi la nivel mic. Mi-a părut rău că nu am apucat să vorbesc mai mult cu cei de la Black Helmets, aceștia fiind și ei niște oameni de nota 10.
 Îmi mai părea rău și de masa din interior pe care stăteau 3 căști, fiindcă noi am profitat de vremea frumoasă și am venit pe motoare. Dar asta e. Legea e lege și poate că viitoarele petreceri se vor ține total afară, fiindcă oricum noi tot afară stăm.

 Chiar mi-a părut rău că a trebuit să plecăm, dar se pare că nu am procedat greșit. Imediat după plecarea noastră a avut loc la toaletă un mic incident stupid. Un membru al unui club urina pe jos. Un motociclist fără club îi atrage atenția că nu e frumos ce face. Din informațiile mele i s-a adresat cu apelativele - Bă sau Boss. Cel ce avea vestă pe el se simte jignit de aceste apelative și se adresează clubului organizator sau clubul organizator se sesizează singur auzind discuția. Nu știu exact din care motiv clubul organizator îl cheamă pe cel care i-a atras atenția motociclistului cu vestă să nu mai urineze pe jos și îi spune că trebuie să își ceară scuze pe motiv că a vorbit fără respect. Din informațiile mele nu au existat jigniri în discuția ce a avut loc la toaletă.

 A ieșit o mica altercație verbală din care un alt motociclist ceva mai afumat, care nu avea legătură cu subiectul discuției, a ieșit puțin șifonat. Omul nu avea altă vină decât că la momentul respectiv echilibrul său era mai precar. Din declarațiile martorilor reiese ca nu a fost ceva foarte grav, posibil doar o arcadă care nu e prea fericită, plus, în mare parte, orgolii șifonate de orgolii și mai mari. Au urmat niște amenințări ulterioare indirecte la adresa omului nevinovat și cam atât.
 Din discuția avută cu unul dintre organizatori a reieșit că incidentul a fost unul minor și că e normal la un asemenea număr de oameni să se mai întâmple și evenimente mai puțin plăcute cauzate de consumul excesiv de alcool și poate de cantitatea prea mare de orgolii. Asta cu orgoliile este pusă de la mine.

 Nu evenimentul în sine este important. Bine că nu a fost mai rău. Această întâmplare ne oferă șansa să învățăm din greșelile altora.
 În primul rând este posibil ca toaletele din această locație să fie prea puține în unele situații. Pe asta o știu de la un prieten care ne-a anunțat că este cazul să plecăm din motive sănătoase. El a mers la toaletă, unde coada era prea mare și a decis ca ajunge mai repede la toaleta de acasă decât să stea la coadă. Nu știu dacă este exact așa, fiindcă eu nu am avut nevoie să merg la toaletă.
 Iar dacă era coadă, putem poate înțelege disperarea unora mai slabi de vezică. Totuși, în spatele barului există o pădure căreia nu îi fac rău ceva minerale în plus. Există soluții mai bune pentru a rezolva unele nevoi.

 Pentru o mai bună înțelegere a situației am să repet un aspect despre relația cu unii membri din cluburile moto. Acesta se regăsește și în alte articole. Totuși, repetiția este mama învățăturii.
  În primul rând nu te adresezi și nu atingi un membru al unui club moto cu care nu ai relații de prietenie. Această regulă se aplică cu precădere la MC-uri. Sunt totuși multe cluburi RC care adoptă sau copiază și ele comportamentele unor MC-uri.

 Deci dacă vă doriți o viață sănătoasă, ocoliți cluburile pe care nu le cunoașteți. Majoritatea cluburilor RC sunt ok. În general cluburile RC care copiază comportament de MC sunt RC-urile care sunt support al cluburilor MC, dar nu este obligatoriu acest lucru pentru a adopta anumite reguli.
 Prin acest comportament multe cluburi consideră că vor câștiga respectul celorlalți.

 Cel mai sigur este ca atunci când observați un comportament mai puțin civilizat al unui membru dintr-un club, să mergeți să îi comunicați organizatorului sau unui alt membru din același club cu cel ce nu are un comportament decent.
 Dacă organizatorul nu ia nici o măsură, înseamnă ca are el motivele lui. În cazul în care comportamentul unora te deranjează și nu poate fi rezolvat, cel mai bine este să ocolești acel loc. În fond fiecare tolerează pe cine vrea în casa lui.

 Revin asupra atingerii unui membru dintr-un club moto. Cu precădere la MC-uri, dar și la unele RC-uri, nu este permisă atingerea membrilor și mai ales a celor care au funcții în acel club. E bine să nu se întâmple nici din greșeală. Unii membri din cluburi au ca misiune apărarea membrilor cu funcții în club și mai cu seamă a președinților. Mai ales prospecții vor căuta orice ocazie pentru a dovedi președinților și altor membrii cu funcții cât de vigilenți și curajoși sunt. Dar și ceilalți membri vor face același lucru dacă clubul respectiv merge pe acest set de reguli.

 Nu toate MC-urile fac uz de aceste reguli și destul de puține RC-uri. Totuși cunoașterea acestor reguli îți oferă o viață ferită de probleme.
 Acesta este motivul pentru care eu ocolesc cu eleganță anumite persoane și anumite grupuri. Fiecare trăiește cum crede de cuviință și norocul nostru este că nimic nu ne obligă să împărțim același spațiu cu oameni care nu ne plac. Dictatura de orice fel a dispărut din țara asta cu mulți ani în urmă.

 După cum am mai povestit în alte articole, multe s-au schimbat în ultima vreme prin lumea moto. Dacă în bine sau în rău, judecă fiecare.
 Oamenii de la Free Riders s-au făcut remarcați în trecut printr-o groază de lucruri bune făcute pentru lumea moto și societate. Să sperăm că problemele din ultimul timp prin care trecem cu toții nu îi vor schimba prea mult, pentru că eu îi știu de oameni extraordinari.
 Poate ar fi util să nu uităm că motociclismul este o pasiune care ar trebui să ne unească.

duminică, 29 octombrie 2017

Petrecerea Black Helmets RC - respect

Băi băieți, trebuie făcut ceva cu fumatul afară. Ori facem petrecerile afară, ori le facem undeva unde se poate fuma în interior. Am tremurat de am făcut cârcei la umeri.
  Îmi era rușine să văd toate mesele din interior aproape goale, iar în curte nu puteai arunca un ac de cât de multă lume era, și asta pe la miezul nopții.
Despre petrecere  ce să mai zic? Din descrierea făcută mai sus v-ați dat seama că a fost o petrecere reușită.
 Multă lume, cluburi peste cluburi, alte cluburi venite în număr mare de membri, puține MC-uri. Respect maxim pentru cele prezente, unele venite de prin alte orașe. Nu pot să spun ce orașe fiindcă ar putea avea probleme.

 Adică mulți oameni prezenți, care nu au venit din obligație și care au stat cu plăcere până târziu în noapte.
 La unele petreceri se vede obligația de a fi prezent acolo. Vezi multe grupuri de doi, trei membri ai unui club și care în general pleacă devreme. Pe la miezul nopții la unele petreceri rămân doar organizatorii și ceva prieteni sau cluburile support în cazul petrecerilor MC.

 Când te duci la un club o faci din respect pentru acel club, nu din obligație. Până la urmă așa este și firesc să fie.
 Clubul Black Helmets RC este pe drumul cel bun, deși am fost sceptic când s-au înființat. Din ce în ce mai multe cluburi apreciază ce face acest club.
 Și nu le fac plecăciuni. Când au derapat cu întrunirea de acum doi sau trei ani i-am criticat la maxim, iar articolul este în continuare aici pe blog. Apreciez în continuare faptul că nu au fost supărați pentru faptul că i-am criticat. Ba chiar la edițiile următoare au îmbunatațit cât au putut.
 Nici acum nu suntem prieteni și tot puțin distanți îi consider. Din tot clubul știu doar trei, patru oameni și doar pe unul știu cum îl cheamă.
 Totuși când vezi că un grup de oameni merge pe aceeași direcție cu tine deși drumul e greu, nu ai cum să nu îi apreciezi.

 La orice grup de oameni tendințele se văd cu ușurință. Atât cele bune, cât și cele rele.
 Și când vezi că un grup își folosește resursele pentru a face cât mai mult bine, parcă drumul comun pare mai ușor de parcurs.
 Lumea motocicliștilor, deși pare numeroasă, este mică. Nu ai cum să te ascunzi. Există multe secrete în lumea moto, dar doar cei pe care nu îi interesează nu le știu. Așa că lucrurile se văd, cum spuneam, și cu bune și cu rele. Iar în ultimul timp la clubul Black Helmtes RC se vede că merg pe o direcție bună.
 Asta am văzut eu în ultimul timp la acest club și asta se putea observa la Grill Pub unde a avut loc petrecerea lor de închidere de sezon.
 O altă remarcă este că atunci când un club face lucrurile mai bine ca tine, nu invidiezi acel club, ci îl respecți.

 Când i-am văzut la Valea Plopului că au cumpărat produse de două ori mai multe ca noi nu m-am uitat urât la ei, doar i-am respectat și mai mult. Iar ei nu s-au lăudat cu efortul depus și nu ne-au privit de sus. Nu am simțit ca fac toate lucrurile astea pentru faimă și prestigiu. Probabil o fac așa cum o fac și alții, fiindcă așa au simțit că e bine. Fiindcă sunt oameni, iar unul din lucrurile care ne deosebesc de restul animalelor este capacitatea de a avea compasiune.
 Cam așa se câștigă respectul în lumea moto și asta am văzut eu la petrecerea de închidere de sezon a clubului Black Hlmets RC. Respect.

sâmbătă, 28 octombrie 2017

Doar mimează că fac sex. Ce mare lucru?

Au apărut pe rețelele de socializare păreri despre mimarea sexului oral în public la un bal al bobocilor dintr-un liceu.
 Există unii care aprobă asemenea practici și încearcă să minimalizeze aspectul obscen al acestui eveniment.
 Aduc ca argument faptul că în anii '90 ei făceau sex de la 14 ani și fumau de față cu părinții.

Băi, fraților, cum puteți spune că nu e mare lucru ce s-a întâmplat în acel liceu cu profesori și părinti de față.
 Numiți asta educație sexuală? Voi sunteți reali?
 Mai lipsește să ne masturbăm de față cu părinții și profesorii și de ce să nu facem chiar o partidă de sex?
 De decență mai ține cineva cont?
 Scena ce a avut loc în acel liceu seamănă mai mult cu testul dat la intrarea într-o frăție din școlile americane. dar nici măcar acolo așa ceva nu se face cu public din partea părinților sau al profesorilor. Dacă scena respectivă avea loc doar între adolescenți poate mai era cum mai era. Și noi jucam prin cabane jocuri cu tentă sexuala, dar nu cu părinții sau profesorii de față.

 Cum ar fi la o petrecere în familie să o pun pe nevastă-mea capră și să mimez ca i-o trag pe la spate? Până la urma e nevastă-mea și suntem îmbrăcați. E doar o glumă, iar eu sunt major și chiar fumez cu părintii de față. De ce să nu fac și glume obscene cu părinții de față, că poate sunt destul de deschiși la minte încât să nu se supere.

 Nici măcar la petrecerile de motocicliști nu am întâlnit concursuri care să sugereze ceva sexual. Iar motocicliștii sunt majori și în rare ocazii există părinții prin preajmă, iar motocicliștii ce vin însoțiți de copii minori știu când să îi ducă să le dea o înghețată.
 Există la petrecerile motocicliștilor concursuri care nu au nici pe departe indecența întâlnită la acel liceu.
 Poate doar concursul de tricouri ude să se încadreze în standardele liceenilor cu toate că în acel concurs fetelor sunt majore și iarăși, nu au părinții de față. Iar de concursul de prins cârnatul suspendat ce trebuie mușcat de o pasageră aflată pe o motocicletă în mișcare nici nu avem ce să povestim. Te duce cu gândul la un concurs de îndemânare și mai puțin către ceva sexual chiar dacă uneori cârnatul este uns cu muștar. Însă nu este atașat de un bărbat.
 Cel mai deocheat spectacol de la petrecerile motocicliștilor este cel de striptease, care este oferit de dansatoare profesioniste, nu de persoane din public sau de către organizatori.

 Și să nu credeți că găsesc vreo vină acelor adolescenți. Este normal ca orice adolescent să vrea să iasă din tipare, să exploreze limitele lui și ale societății în care urmează să își trăiască viața. Părinții prezenți de asemenea nu au nici o vină. Nu aveau de unde să știe ce show erotic pregătesc copii lor cu acordul profesorilor.
  Nu reușesc însă să găsesc nici o scuză profesorilor. Ori știau și au încuviințat acel comportament, ori nu știau ce pregătesc elevii lor și atunci este și mai grav. Mă întreb ce făceau dacă elevii pregăteau un concurs de striptease.

 Cel mai grav lucru este că nici părinții și nici profesorii nu au reușit să le imprime acelor copii până la vârsta adolescenței standardele de decență obligatorii oricărei societăți civilizate.
 Sigur că voi fi criticat pentru părerile mele considerate poate învechite. Prefer însă să fiu înjurat, dar să încercăm să dăm o educație cât mai solidă generațiilor viitoare.
 Lecția e simplă stimați profesori. Ce face fiecare în cerc restâns e treaba lui Va fi judecat de prieteni sau de colegi. Dar este obligatoriu să ne păstrăm decența în societate. Altfel o să avem o generație viitoare formată din pițipoance și cocalari.
 Chiar dacă asta promovează televiziunile si presa în general, nu trebuie să îi incurajăm pe tineri și prin lipsa noastra de reacție intărindu-le convingerea ca așa este normal să se comporte.


joi, 26 octombrie 2017

De ce nu este bine să împrumuți echipamentul de camping sau echipamentul moto

Foarte mulți oameni cer cu împrumut diverse piese din echipamentul moto sau din cel de camping.
 În primul rând este bine să ne gândim la igienă înainte sa împrumutăm obiecte vestimentare sau dispozitive destinate călătoriilor sau motociclismului și apoi să ne gândim la uzura acestora.
 Mai sunt și alte aspecte pentru care nu este bine să luăm cu împrumut sau să împrumutăm altora diverse obiecte.
 Sunt sigur că sunt foarte mulți oameni care nu sunt pasionați de diverse activități și folosesc doar ocazional obiectele destinate campingului sau motociclismului, dar la unele aspecte nu se gândesc nici măcar cei pasionați.

 Auzi de multe ori cereri de genul "dă-mi și mie o cască fiindcă vreau să plimb pe cineva cu motorul". Sau "ai o pereche de mănuși în plus, ca eu nu mi le-am luat la mine?".

 Casca de motociclist, la fel și cortul, pe lângă faptul că te protejează de diverse pericole, în cazul căștii, și ambele obiecte te protejează de intemperii, au de asemenea în comun faptul că sunt în plus și un fel de aparate de respirat. Ambele obiecte rețin în interior aer cald pentru a proteja căile respiratorii de aerul rece din exterior.
 În timpul schimbului de temperatură se crează condens datorită respirației, iar acel condens rămâne lipit pe interiorul căștii și al cortului fiind foarte dificil de igienizat.
 Materialul cortului este impregnat cu diverse substanțe ce îl fac impermeabil sau ignifug în unele cazuri. Aceste substanțe se curăță în cazul în care cortul este spălat, materialul pierzându-și proprietățile.

 În cazul căștilor situația se prezintă asemănător. În primul rând nu toate căștile au căptușeala detașabilă așa că aceasta nu poate fi spălată. Pe de altă parte căptușelile care sunt detașabile nu rezistă la spălări repetate, fiind destul de fragile, iar riscul fiind destul de mare ca acestea să se deterioreze. Nu mai punem la socoteală că demontarea acestora este deosebit de dificilă și delicată.

 Cam în aceeași situație ne găsim și în cazul sacilor de dormit. Spălarea acestora este foarte riscantă mai ales la temperaturi mari sau cu detergenți puternici ce ar asigura o igienizare corespunzătoare.

 Probabil nu trebuie să aduc argumente despre împrumutarea de încălțăminte, unde transpirația este foarte des întâlnită (poate la fel ca și diverse ciuperci).

 Nici rucsacii nu pot fi spălați din aceleași motive ca și corturile, dar aici nu se pune problema de igiena. Memoria materialelor este motivul pentru care nu este recomandat să împrumutam rucsacii, saltelele din spumă izolatoare, încălțămintea și căștile moto. La fel și cazul în care materialul este impermeabil - dacă-l bagi la mașină, își pierde proprietățile. Asta dacă încape rucsacul în mașina de spălat.
 Materialele din care sunt compuse aceste obiecte se mulează în timp pe fizionomia, anatomia, poziția corpului și greutate.
 În momentul în care sunt purtate de o altă persoană se suprapun amprentele și rezultă deformarea iremediabilă ce le poate face inutilizabile în condiții de confort și siguranță.

 Poate unii mă vor considera exagerat, că țin prea mult cont de igienă, mai ales de când am copil. Consider totuși că am adus suficiente argumente civilizate.
 Și dacă mai punem la socoteală faptul că aceste produse nu mai sunt atât de scumpe, nu va mai fi necesar să facem schimb de lichide împrumutând diverse obiecte.
 Un cort de unică folosință poate fi cumpărat de la orice supermarket cu maxim 50 de lei, iar de la magazinele de specialitate un cort bun pentru două persoane începe de la 100 de lei.
 O saltea de neopren este 8 lei la supermarket și un sac de dormit se găsește până în 50 de lei. Practic un echipament de camping pentru o singură persoană costa maxim 50 de euro sau 70-80 de euro unul care mai poate fi folosit și a doua oară. Iar dacă este folosit mai mult de două zile costă cam cât o noapte de cazare la o pensiune acceptabilă.
 De asemenea, o cască ieftină din China poate fi cumpărată cu 50 de lei din orice magazin de scutere. Consider că merită o pentru o tură scurtă și nu mai pui la socoteală că o poți păstra ca amintire.
 Unii oameni folosesc anumite obiecte dedicate campingului pentu a se juca in casă cu copiii sau pentru a merge cu ei în excursii și cu atât mai mult le este mai dificil să împrumute aceste echipamente.

miercuri, 25 octombrie 2017

Cu ce se mai ocupă cluburile de motocicliști



      Cam cu o lună în urmă a început pregătirea unei acțiuni de ajutor pentru copii de la Valea Plopului. Acțiunea a fost demarată la inițiativa clubului Blue Knight MC România III și cu organizarea acestora și a pus în mișcare mai mulți motocicliști, printre care câteva organizații de motocicliști și anume: Imperium Moto, Black Helmets, Slow Riders, Intruder Owners și Romantic Bikers.
 Cluburile participante au fost puține deși evenimentul a fost mediatizat pe rețelele de socializare și forumuri.
 Dacă ținem cont de viteza cu care apar cluburi noi peste noapte, nu putem ocoli întrebarea, cu ce scop se înființează aceste cluburi? Iar în spirit de glumă ne putem răspunde singuri cu o altă întrebare, oare unii dintre noi au luat în serios un celebru serial cu motocicliști? De asemenea, tot în spirit de glumă ne gândim că în lumina acelui serial, participarea alături de polițiști la o acțiune umanitară poate aduce prejudicii de imagine sau în unele cazuri poate dăuna grav sănătății si integrității corporale. Dacă se află că faci fapte bune alături de poliție?



Dar acești copii nu au nici o vină și când nu primesc vizite de la motocicliști sunt ajutați de către biserica din localitate la inițiativa preotului Nicolae Tănase. Din asta deducem că nu toate bisericile din țara noastră sunt corupte și nu toți preoții sunt puși pe făcut bani.
 Astfel, sâmbătă ne-am adunat la fântâna Miorița din capitală și după ce am băut cafeaua pusă la dispoziție de către clubul Blue Knight MC în portbagajul dubei de poliție, am pornit către Valea Plopului.

 Până la ieșirea din capitală am fost însoțiți de motocicliștii poliției rutiere, iar apoi am rămas doar cu girofarurile dubelor de la Poliție, Pompieri și Poliția de Frontieră care transportau cumpărăturile destinate copiilor de la Valea Plopului. În urma coloanei veneau mașinile private cu portbagajele pline.



 Mă așteptam ca deplasarea cu escortă pe o distanță de 130 de km să fie o experiență unică ce nu trebuia ratată. Până la urmă nu ai parte de așa ceva în fiecare zi. Ei bine, în țara noastră cu escortă sau fără, semințele același gust "are", spune o vorbă de pe la noi.
 Pentru șoferul român nu are prea mare importanță faptul că în fața coloanei există niște girofaruri aprinse. Șoferul român se apucă să depășească coloana ca apoi sa vrea să vireze la dreapta direct prin mijlocul coloanei.
 Din fericire nu au existat incidente nedorite nici de natură rutieră și nici de natură tehnică. Totuși, este de apreciat faptul că am fost însoțiți pe toată perioada deplasării de către o platformă și un portbagaj plin cu scule puse la dispoziție de Cristi Balaciu pe care cei mai mulți dintre noi îl știu sub numele de Ambidextru, fost membru Dac Motors MC. Se pare că în cazul lui ca și în cazul altora ce au participat la aceasta acțiune, vechile obiceiuri se uită greu. Ambidextru ca și multi dintre noi nu este la prima acțiune de acest fel.

 Ajunși cu bine la destinație, am fost organizați de către membrii clubului Blue Knight să ajutăm la descărcarea cumpărăturilor.
 Chiar date din mână în mână descărcarea mașinilor a durat cam o oră. În afară de organizațiile menționate au participat și mulți motocicliști neafiliați, dovadă că altruismul nu a murit.

 Totuși, ca să fie clar, aceste cumpărături nu au fost duse acelor copii fiindcă aceștia mureau de foame. Putem spune că din ce am observat copii erau foarte bine hrăniți și foarte bine îmbrăcați. Rolul cumpărăturilor duse la Valea Plopului este pentru ca cei ce au grijă de acel loc să poată economisi ceva bani pe care să ii folosească la îmbunatățirea condițiilor de trai ale copiilor și pentru a construi noi locuri de cazare.
 Convingerea cu care spunem că acei copii sunt bine îngrijiți vine și din faptul că am fost invitați să luăm masa alături de copii, iar mâncarea a fost foarte gustoasă.

Am fost serviți cu ciorbă de perișoare și friptură de pui la cuptor cu piure de cartofi naturali. La desert am avut prăjitură cu brânză foarte bună. Ne-am bucurat totuși ca nu se ținea post.




După masă unii dintre noi am ieșit afară să fumăm și am avut parte de un moment foarte amuzant. Bunul preot Vasile Tănase a venit să ne atragă atenția că fumatul este periculos. Am apreciat povața bine intenționată, dar ne-am amuzat copios pe seama faptului că nu poți spune unor motocicliști ca ceva este periculos. Sper din tot sufletul ca domnia sa să nu se supere pe noi. Știm că un suflet atât de mare ne dorea tot binele din lume.
  Chiar dacă ne-am amuzat, am fost bucuroși  că a venit să stea de vorbă cu noi.

 Timpul a trecut extrem de rapid în preajma copiilor fericiți să ne vadă. Am fost pentru ei un divertisment neașteptat.
 Totuși nu am putut pleca la drum fără să oferim câteva ture cu motocicleta. Din păcate nu am avut suficient timp pentru a plimba toți copii.



 Posibil să fim criticați pentru această imprudență, dar deplasarea cu copii se făcea foarte încet și cu mare atenție pe un drum gol. Copiii chiuiau de fericire și ne umpleau sufletele de bucurie.

 Seara se apropia cu repeziciune, iar temperatura scădea simțitor. Așa că în cele din urmă am plecat spre casă. Deplasarea cu motocicleta la temperaturi scăzute nu este recomandată.

 Știm cu toții că la sfârșit de sezon majoritatea cluburilor de motocicliști fac diverse acțiuni în majoritatea cazurilor acestea find petreceri cu muzică și bere.
 Sunt frumoase și acele petreceri, dar la fel de frumoasă a fost și acțiunea de sfârșit de sezon a clubului Blue Knight MC România III chiar dacă iese din tiparele cu care am fost obișnuiți.

 Deși Cavalerii Albaștrii nu sunt recunoscuți ca club moto de tip MC de unele dintre cluburile ce își desfășoară activitatea în țara noastă, aceștia au dovedit o mare putere de organizare și că au foarte multe resurse.  Organizarea membrilor Blue Knight România III MC a fost foarte apropiată de rigorile militare, deși dacă ne gândim bine e normal să fie așa. Până la urmă este un club format doar din polițiști și nimeni nu poate spune că nu au disciplina specifică cluburilor MC.
 Desigur că în țări cu oameni mai civilizați nu este o problemă recunoașterea lor ca club moto de tip MC, dar la noi în țară lucrurile nu sunt atât de simple.
 Astfel, începând cu cafeaua și ceaiul cu care au așteptat participanții, organizarea deplasării fiind impecabilă și terminând cu platforma pregătită pentru eventuale defecțiuni această acțiune a fost extrem de bine organizată.
 Noi așteptăm cu interes și următoarele acțiuni.


























joi, 12 octombrie 2017

Au terminat ce au început la Bacău






















La sfârșitul săptămânii trecute între 2 și 6 octombrie 2017 a avut loc un nou eveniment orchestrat de Habitat for humanity, denumit Big Build. Ținta a fost să termine construcția a 36 de locuințe în cinci zile.

 Sute de oameni au luat parte la acest eveniment destinat îmbunătățiri condițiilor de trai pentru persoanele ce nu au posibilități materiale suficiente.

 În scurt timp noile construcții finalizate de voluntari vor putea face fericite mai multe familii din cea mai lipsită de șanse zonă a țării noastre.
 Evident, motocicliștii nu au lipsit nici de această dată, deși condițiile meteo nu au fost chiar propice mersului pe motocicletă.


 Dar până la urmă nici nu contează prea mult câți oameni au fost, nu contează efortul depus de acești oameni și nici realizările lor excepționale. Ce ar trebui să rețină oricine vede la televizor imagini despre șantierul de la Bacău sau cine citește despre acest eveniment?

 Big Build reprezintă mai mult decât o mare realizare, fiind cel mai mare eveniment de voluntariat din Europa. Acest șantier reprezintă capacitatea românilor de a lăsa deoparte egoismul tot mai pregnant în cotidian și de a realiza ceva mai mult.

 În mod sigur toți cei prezenți pe șantier au plecat acasă cu speranța că neamul românesc este așa cum ne dorim toți să fie. Deși acest eveniment nu va fi difuzat la știrile emisiunilor din restul țărilor europene, chiar dacă vom fi denigrați în continuare ca nație în celelalte țări ale uniunii, datorită oamenilor ce au îndurat frigul pe șantierul de la Bacău noi știm cine suntem și cum suntem.

 Acei voluntari ne-au arătat că avem dreptul să ținem capul sus și spatele drept în orice țară ne-am afla.
 Nu suntem neam de hoți sau de cerșetori, noi suntem din neamul eroilor de la Bacău. Și asta nu este o legendă cu eroi din vechime, nu este un eveniment istoric controversat. Aceste fapte s-au petrecut cu doar câteva zile în urmă, iar pe cei care au făcut acest lucru posibil îi numim cu mândrie prietenii noștrii.