duminică, 22 decembrie 2013

Sa vina presa, sa ii scoatem lesa.

Asa strigau protestatarii in Piata Universitatii, in Piata Victoriei si in Piata Revolutiei.
 Pe moment oricine este in piata nu intelege tocmai fiindca se afla in acea piata.
 Daca cineva ar putea fi si in piata si in fata televizorului, ar intelege imediat. Aproape nimic din ce a fost in Bucuresti pe 21 decembrie si din ce a fost cu o saptamana mai devereme nu a fost televizat.
 Cum e posibil sa ai cateva mii de oameni in strada, iar televiziunile sa nu considere acest eveniment ca fiind destul de important incat sa faca o stire din asta?
 O asemenea manipulare nu intalnesti decat in tarile comuniste. Si se presupune ca regimul comunist din tara noastra a fost desfiintat.
 Din pacate, regimul comunist a fost schimbat cu un comunism pervers.
 Efectiv acum cand am avut timp sa caut stiri in presa  romanesca m-am simtit ca intr-un acavariu. Am avut sentimentul ca ne agitam in spatele unor geamuri prin care vocile noastre disperate nu pot razbate. In partea cealaltă e liniste, viata merge inainte si trece in liniste prin fata oamenilor legati la ochi. Pana astazi fotografia facuta de Doru Oprisan nu simboliza atat de bine sensul acvariului mut. https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/q71/s720x720/1472927_10201496369830965_1865637891_n.jpg

Nu sunt obisnuit cu gheata ce o simt acum in suflet. Ma consider un om dur, sunt motociclist si sunt obisnuit cu pericolul, dar reunosc ca ce simt acum se numeste frica. Frica de viitor, frica de trecutul ce ne urmareste in continuare.

 Fratele meu este stabilit in Anglia si acum doua zile, de ziua lui avea in status un mesaj: "Ma intereseaza viitorul fiindca acolo o sa imi petrec restul vietii".
 Cam asa ar trebui sa gandeasca totii romanii. Mai ales romanii din Romania.
 Sa se gandeasca toti la viitorul lor si sa nu se mai lase manipulati.
 Eu nu mă mai uit la televizor de cativa ani si constat de multe ori ca sunt mai corect informat decat cei din jurul meu care se uită la televizor cateva ore pe zi.
 Imi aleg singur subiectele de stiri fara sa astept sa imi arate cineva doar ce trebuie sa vad. Stiri trucate si trunchiate, care ar trebui sa imi adoarma vigilenta.

 Cu ochii in televizor romanii isi rateaza sansele la o viata mai buna.
 O viata unde guvernantii raspund penal pentru faptele lor, o viata in care cei care trebuie sa fie in penitenciare raman in penitenciare fiindca exista motive sa fie acolo, o viata in care, daca aleg sa nu se exploateze gaze langa ograda lor, guvernantii tin cont de aceasta alegere. O viata in care sunt intrebati ce doresc si nu se iau decizii importante exclusiv in interesul celor de la putere.
  Romanii isi rateaza viitorul asteptand ca cineva sa selecteze pentru ei stirile care conteaza, stirile care vin la fix pe langa ce e cu adevarat important.
 Astfel romanii au ratat inca o incercare disperata de eliberare.
 Stiu ca nu sunt citit de prea multa lume, dar vreau ca cei care imi citesc scrierile sa vada asta: https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/1506999_570829942991274_1867850248_n.jpg

 Au fost peste 3000 de oameni, Am fost multi, am fost civilizati si seriosi. Pana si celebrii membri ai galeriilor de data asta au fost mai mult decat civilizati. De data asa au fost de un real ajutor. Au strigat neobositi lozinci in felul lor caracteristic, mesaje impotriva guvernului penal. Sper ca si pe viitor sa fie alaturi de noi, fiind pasnici cand e nevoie si agresivi cand trebuie.
 A fost un eveniment mare, am blocat trei bulevarde, am ocupat trei piete, iar in presa au aparut cateva stiri ratacite.
 Nu-i nimic. In viitor vom fi mai multi.
 Sper ca in acel viitor sa gasesc in acele piete mai multi oameni cunoscuti.
 E putin straniu, fiindca eu cunosc cateva sute de persoane si de fiecare data nu gasesc mai mult de trei cunoscuti. Asa ca doresc sa transmit un mesaj tuturor prietenilor si cunoscutilor mei. Daca nu veniti sa protestati, nu aveti dreptul sa va plangeti.
 Nu vreau sa va aud ca aveti salarii mici, ca angajatorul nu va plateste cu lunile, dar face petreceri de craciun, ca platiti taxa auto, taxe in benzina, taxe pe autostrada, taxe de drum, asigurari obligatorii nejustificate, drumuri proaste, energie scumpa..
 Nu aveti dreptul sa va plangeti de nimic fiindca nu faceti nimic sa schimbati asta.
 Nu vreau sa va aud ca nu veniti fiindca vin ecologistii, anarhistii, PSD-istii, nazistii, juristii sau mai stiu eu cine va este voua rival in principii.
 Stiu ca se poate intampla sa fie deturnat protestul, se poate intampla sa se anunte un motiv de protest si sa gasiti altul cand ajungeti in piata. Dar se pot gasi alternative, se poate lupta impotriva celor ce vor sa va preia protestul in numele lor, se poate indrepta directia in care a alunecat evenimentul.
 Dar pentru a indrepta un eveniment ce a deraiat, e nevoie de oameni multi si uniti. Puteti astepta ceva mai departe pana va strangeti suficienti astfel incat sa ii acoperiti pe cei ce striga pe langa subiect. Acum aveti tehnica necesara pentru a va anunta si a va organiza.
 Asa ca nu ramaneti acasa cu idei preconcepute. Nu va lasati demoralizati de zvonistii internetului. Veniti la proteste si luati acolo decizia de a ramane si a va organiza sau de a pleca inapoi acasa.
 "Daca va pasa, ieisti din casa" era una din lozincile protestelor din ultimele zile, asa ca nu ma lasati sa raman dezamagit de preietenii mei si cunoscutii mei. Haideti sa inghetam impreuna in strada pentru un viitor in care ne vom petrece restul vietii.

luni, 16 decembrie 2013

Lupta pentru inceputul democratiei in Romania

 Noi nu suntem primii care incerca sa instaureze democratia in Romania.
 Au mai fost si altii inaintea noastra si au esuat. Probabil ca nici noi nu vom reusi, dar macar ne vom putea uita in ochii copiilor nostri fara sa ne fie rusine ca am fost lasi.
 Inaintasii nostrii au incercat instaurarea democratiei in 1989, fara sa stie ca de fapt ajutau la o lovitura de stat. Apoi un an mai tarziu, in 1990, si-au dat seama de greseala si au incercat sa o repare. Nu au reusit, fiindca demonstratia pasnica a fost inabusita violent de catre minerii chemati de Ion Iliescu.
 In 1991 o noua incercare a fost sortita esecului, protestele fiind dizolvate tot de catre Ion Iliescu, folosind aceasi metoda violenta cu ajutorul minerilor.
 Apoi totul a fost clar pentru oricine, in Romania instaurarea democratiei a esuat. Tara este condusa in continuare de aceasi clica de nomenclaturisti si acolitii lor ramasi la putere de pe vremea regimului comunist.
 Nimic nu mai poate schimba acest fapt. Alegerile sunt furate, electoratul este cumparat cu bani putini, informarea se face trunchiat de catre televiziuni aservite politic.

 Acum in acest sfarsit de an este randul nostru sa luptam pentru libertate.
 Capusele catarate la putere vor sa se ridice mai presus de lege. Vor sa ne inchida gura prin legi neconstitutionale. Sa ne ingradeasca libertatea de exprimare dupa bunul lor plac.
 Aseara priveam oamenii stransi sa protesteze in Piata Universitatii. Oameni inteligenti, tineri si batrani pasnici.
 Frigul musca puternic, iar oameni strigau pentru democratie. O democratie pe care nu au gustat-o niciodata pana acum. O democratie ce pare a fi o himera.
 Probabil pentru a se incalzi, protestatarii au pornit catre Piata Victoriei civilizat pe trotuar. Jandarmii au inpiedicat deplasarea grupului, asa ca acesta a luat-o spre cea mai apropiata iesire din Piata Universitatii.
 Asa au ajuns sa blocheze Calea Victoriei. Nu a fost nimic premeditat. Pur si simplu a fost o intamplare facilitata si de greseala jandarmilor de a nu lasa un protest pasnic sa se desfasoare normal.
 In cele din urma protestul a ajuns fara incidente in fata sediului guvernului din Piata Victoriei. Fara sa fie devastate magazine, fara sa se arunce cu obiecte in jandarmi.
 Apoi lucrurile au degenerat si agresivitatea a aparut brusc. Cum se poate explica faptul ca oamenii stau calmi cale de doua bulevarde si devin brusc agresivi cand ajung la destinatie?
 Un lucru e clar. conducatorii acestei tari nu doreau ca acele demonstratii sa se tina la sediul Guvernului. Si dupa metoda mostenita de la idolul lor, Ion Iliescu, apeleaza la metode staliniste. Cheama ajutoare si asa cum Ion Ilescu a apelat la mineri, la fel noile guverne apeleaza la galeriile de fotbal. Metoda a mai fost aplicata si anul trecut si a functionat.
 Asa ca infiltrati printre protestatari, membrii galeriilor de fotbal provoaca jandarmii pentru a le da motive acestora sa actioneze violent si sa imprastie manifestantii.
 Si astfel intelegem ca protestele nu sunt asa cum credem noi. Protestele nu sunt adunari spontane unde poporul isi striga nemultumirea.
  Va trebui sa invatam ca protestele sunt actiuni organizate. Si daca vrem sa ne reuseasca va trebui sa invatam repede. Sa ne asumam niste sarcini si sa nu ne mai lasam manipulati prin aceste infiltrari ale galeriilor si ale altor structuri de acest gen. Va trebui sa ne invatam dreptrile si obligatiile astfel incat sa nu dam motive autoritatilor sa faca abuzuri.
 Si cu cat invatam mai repede, cu atat democratia va fi mai aproape de noi.

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Pungesti, gaze de sist si terenurile agricole.

Care este legatura dintre cele enumerate in titlu? Nu pot decat sa presupun.
Citind tot ce am gasit pe internet despre aceste subiecte, parca imi vine o idee.
Politicienii cumpara pamant fiindca de la 1 ianuarie strainii vor putea cumpara pamant in Romania si preturile vor exploda. Totusi nu toti jmecherii din tara asta au bani de bagat in pamanturi si au nevoie sa traga de timp pana fac rost de bani.
 Parerea mea este ca sunt mai multe manevre in desfasurare. In primul rand legile proprietetii sunt foarte proaste. Orice strain cu capul pe umeri se va gandi ca nu poate cumpara pamant intr-o tara in care statul iti poate lua pamantul cum vrea el si au multe exemple din care sa se inspire, cand pe toate canalele media nu vezi decat cum se incalca proprietatea in Romania. Exemplele mai mult decat elocvente si cu rasunet international sunt Rosia Montana si Pungesti unde sunt implicate firme straine. In asa fel incat sa se asigure ca presa internationala va consuma multa cerneala cu aceste subiecte.
 Si eu la fel as proceda daca as dori ca oamenii din toata lumea sa afle ca in Romania proprietatea nu este sigura. As face un scandal pe aceasta tema si as folosi doua firme straine.
 Astfel terenurile vor putea fi tinute la preturi mici inca o perioda de timp prin instabilitatea evidentiata, pana se vor face cartile si fiecare jmecher din tara asta va cumpara cat va putea.
 Eu ma astept ca in curand dupa ce terenurile vor apartine cui trebuie sa apara o noua lege a proprietatii. Si pentru cei care cumpara acum terenuri in disperare va aparea o denumire asemanatoare cu cea a baietilor destepti din energie, probabil se vor numi inteligentii din imobiliare.
Apoi statul va proteja proprietatea cu aceasi indarjire cu care o incalca astazi cu ajutorul jandarmilor si va vinde terenuri sigure pe bani multi.
 Chiar ma intrebam de multi ani cand se va ajunge si la cumpararea pamanturilor imprastiate prin reimpropietarire. Probabil cu totii asteptau aceasta oportunitate. Era clar ca nu se poate face agricultura la scara mare pe acele petice de pamant. Cineva trebuia sa le stranga si sa faca agricultura macro. Se pare ca acest tip de agricultura nu trebuia facut de catre romani.
 Stiu ca ce povestesc eu aici pare un text din teoria conspiratiei. De fapt este un pariu cu viitorul. Numai in viitor vom afla daca ma insel sau nu.
 Nu ne ramane decat sa asteptam.

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Concursul Rebel cu Cauza - Rock FM intre publicitate si realitate

        M-am intrebat inainte sa intru in concursul celor de la Rock FM daca am o sansa sa castig.
Nu ma intereseaza sa castig chitara, fiindca nu stiu sa cant la chitara electrica. Si am deja acasa o chitara scumpa pe care se aseaza praful. In ziua de azi nu mai ai timp de acorduri. Nu ma intereseaza sa castig motociclete fiindca nu am jucat niciodata la loterie.
 Tot ce ma interesa era sa capat sprijinul Rock FM in lupta mea cu asiguratorii.
 Lupta care nu a inceput cu acest concurs. Este o lupta inceputa inca de acum aproape 10 ani, de pe vremea cand scriam la revista Moto Life. Am scris inca de atunci un articol despre nedreptatea facuta motociclistilor, despre faptul ca motociclistii platesc un serviciu unei firme private obligati fiind de catre statul roman, serviciu de care nu pot beneficia timp de cateva luni datorita climei din tara noastra. Motociclistii nu pot circula cu motocicletele iarna, deci nu pot provoca accidente. Asiguratorii jubileaza, ei castiga banii respectivi fara riscuri.
 Cand scriam la Moto Life am luat un interviu unui director de la CSA - Comisia de supraveghere a asigurarilor. Intrebat de ce sunt obligati motociclistii sa plateasca asigurarile si in lunile de iarna, domnul Director din cadrul CSA mi-a raspuns ca motociclistii nu sunt deranjati de acest lucru, fiindca CSA a primit o singura sesizare in acest sens si cum cu o floare nu se face primavara, el nu are ce sa faca. Am incercat atunci sa indemn motociclistii sa faca sesizari catre CSA in acest sens si mi-am intitulat articolul in tonul folosit de domnul director " Cu o floare nu se face primavara".
 Evident ca motociclistii romani nu au reactionat la indemnul meu.
 Am revenit pe problema asigurarilor dupa cativa ani de la prima incercare. Ocupand functia de vice presedinte in defuncta asociatie a motociclistilor am incercat ca prin acea asociatie sa dovedesc ca vestita floare a domnului director se inmulteste si devine un buchet. Am trmis o scrisoare cu cererile noastre catre CSA, la care nici macar nu am primit raspuns. Am presupus ca poate s-a pierdut pe drum.
 Nu am abandonat ideea si am continuat lupta pe forumuri in speranta ca voi gasi mai multe flori cu care sa dezghet bunavointa celor de la CSA. Dar romanii sunt greu de urnit chiar si pentru binele lor.
 Totusi am gasit sprijin in cluburile moto. Cluburile moto din Romania s-au mobilizat si mi-au trimis aproape toate adeziunile lor la cauza mea.
 Am crezut ca  lupta este ca si castigata. Daca nu ma insel 14 cluburi erau alaturi de noi. Paisprezece ONG-uri au semnat si stampilat solicitarea noastra catre CSA.
 Deja nu mai discutam despre buchete de flori, aveam alaturi de noi un camp inflorit. Acele ONG-uri reprezentau deja cateva sute de oameni si ar fi putut mobiliza cateva mii in toata tara. Nu mai era o joaca.
 Si totusi ce credeti? Cei de la CSA ne-au trimis un raspuns ambiguu din care se intelegea ca solicitarea noastra ar fi de competenta UE. Desi era o minciuna. Directiva UE in privinta asigurarilor nu prevede cat timp trebuie asigurat un vehicul. Spune doar ca trebuie sa fie asigurat cand circula pe sosele. Din toata Uniunea Europeana, doar Romania isi obliga cetatenii sa aiba continuitate in plata asigurarilor si sa plateasca intregul an.
 Nu am avut destula putere sa incepem lupta in cadrul Uniunii Europene. Sunt un singur om ajutat de prieteni.
 Dar nu am renuntat inca la idealurile mele. Doar imi trag sufletul si continuam catre UE.
 Astfel a aparut in calea cauzei noastre concursul Rock FM.
 Probabil cauza mea nu va castiga concursul. Probabil concursul va fi castigat de cel cu demanelizarea. E mai simplu pentru un radio sa lupte prin muzica decat sa se lupte efectiv cu birocratia ce poate ingropa sub teancuri de maculatura orice cauza. Si dupa ce am luptat ani de zile cu institutiile statului, nu pot spune ca nu ii inteleg.
 E mai simplu sa emita cateva melodii si apoi sa pretinda ca ne-au demanelizat, decat sa faca cereri la CSA.
 Dar nu conteaza. Eu ii ajut sa isi faca reclama in randul motociclistilor, iar ei ma ajuta sa imi fac reclama pe site-ul lor.
 Faptul ca acea cauza imi apare pe site-ul Rock FM este rasplata mea ca eu ii promovez pe ei pe toate canalele de socializare unde sunt conectat.

 Multumesc Rock FM pentru ocazia de a-mi promova cauza.

 Cosmin Frasineanu - Rebel cu cauza.

marți, 1 octombrie 2013

Impotenta guvernantilor in problema cainilor maidanezi

Filip mi-a recomandat acest  articol si am citit si comentarile.
 Scria acolo ca legea exista in parlament, dar a ramas acolo.
 Explicatia este extrem de simpla. Frica alesilor de a lua o decizie care sa supere electoratul.
 Lipsa de coloana vertebrala e deja clasica in tara asta.
Cred ca multi dintre noi au vazut in viata sefi fara curajul de a lua o decizie si care asteapta ca situatia sa se rezolve de la sine sau asteapta sa ia altcineva decizia. Sefi care nu isi fac datoria pe principiul "cine nu munceste nu greseste si cine nu greseste merita sa fie promovat".
 Lasitatea de care dau dovada alesii acestei tari este monumentala.
 Amanarea luarii deciziei de catre parlamentari a dus la moartea unui copil si la schilodirea a zeci, poate sute de oameni. Sangele acelui copil se afla pe mainile parlamentarilor.
 Au asteptat exact aceasta situatie pentru a lua decizia la presiunea populatiei. In felul asta se pot disculpa in fata alegatorilor din ambele tabere. Se vor putea justifica usor in fata iubitorilor de maidanezi cum ca ei nu au vrut  sa eutanasieze maidanezii, dar au fost obligati de catre protestatari.
 Exact tipul de decizie usor de luat fara sa poarte raspunderea. Parlamentarii nostri nu sunt oameni de conducere, sunt simpli executanti ai deciziilor luate de oamenii din strada.
 Nu avem cum sa devenim o tara civilizata daca toate deciziile trebuie luate prin proteste. Ce nevoie mai avem de parlamentari daca tot noi trebuie sa muncim ca sa ni se respecte drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la viata.

 In articolul recomandat de Filip mai scria ca rozatoarele de pe campuri nu sunt exterminate, in schimb sunt exterminate cele din orase.
 Mie mi se pare normal. Fiecare specie cu mediul ei. Rozatoarele nu au ce sa caute in mediul omului, iar omul nu are ce sa caute in salbaticie.
 Cainii domestici pot trai in mediul omului, cat timp nu sunt un pericol pentru acesta. Cand devin un pericol este de datoria omului sa isi apere mediul. Tot un fel de teritorialitate. Asta e legea in natura.
 Cei ce se cred evoluati si se impotrivesc acestei legi mi se par lipsiti de inteligenta.
 In unele cazuri gandurile lor mi se par criminale. Practic ei nu iubesc animalele, ei se razbuna pe specia umana pentru ca nu s-au putut adapta la mediul urban si ii invit sa isi ia maidanezii si sa plece cu ei in salbaticie. Acolo se pot iubi in voie. Circula pe net un text idiot care spune: Cu cat cunosc mai bine oamenii cu atat imi iubesc mai mult cainele. Unii au extrapolat si au trecut la iubit toti maidanezii. Nici eu nu iubesc toti oamenii, dar permanent cunosc oameni de calitate care merita toata dragostea mea. Oameni care merita sa lupt pentru siguranta lor.
 Nu ii judec pentru frustrarile lor pe iubitorii de potai. Dar nu poti condamna toata umanitatea pentru cativa oameni si nici chiar pentru o tara cum este Romania nu poti condamna toti oamenii.
 Desi le inteleg frustrarile si nu le judec, nu le pot intelege modul de gandire. Ok, majoritatea oamenilor sunt niste jigodii, dar totusi si acei maidanezi sunt periculosi. Este adevrat ca nu toti maidanezii sunt periculosi, dar cum facem diferenta? Ii bagam cu cate un copil in cusca? Daca copilul supravietuieste, cainele scapa cu viata.
 Sunt dispusi iubitorii de maidanezi sa faca testul? In ce masura sunt dispusi acesti oameni sa isi sacrifice semenii?
 Aceasta ultima intrebare ma ingrijoreaza cel mai tare.


miercuri, 25 septembrie 2013

Benzile speciale pe bulevardele din Bucuresti

In sfrasit au aparut si la noi benzile speciale destinate transportului in comun.
 Foate frumos, am putea spune ca incepem sa civilizam traficul. Desi este un pas timid, nu putem spera decat catre un viitor trafic civilizat.

 Problema este ca acest lucru se face romaneste. Spre exemplu in tarile care au pe bulevarde asemenea benzi speciale, acestea pot fi acesibile pentru mai multe tipuri de transport alternativ: Biciclete, motociclete taxiuri si, in cazuri exceptionale, autoturismele ce au mai mult de doi ocupanti.

 La noi e mai simplu sa interzici totul si ai scapat de grija de a gestiona eventualele abuzuri.
 Acum eu nu stiu daca in tarile care se descurca cu asemenea situatii a fost asa de la inceput.
 Poate ca nu a fost asa. Poate ca societatea civila si-a cerut drepturile, au negociat si au stabilit anumite drepturi.
 Cum la noi societatea civila adica ONG-urile sunt fara nici o putere, nu ne putem astepta la cine stie ce reactii. In fond e si normal, din moment ce nu suntem incurajati sa ne exprimam. Costurile de infiintare a unui ONG sunt prohibitive. Mai pe romaneste: Stati voi in banca voastra ca sa nu ne deranjati.
 Evident exista si ONG-uri deja infiintate, insa, din pacate, au o conducere cel putin tembela. Ma refer aici la celebra si defuncta asociatie a motociclistilor.
 Nu are rost sa aduc in discutie faptul ca acea asociatie nu a facut nimic de cand au plecat in bloc toti membrii acum cativa ani. Ma gandesc ca aceasta ar fi o ocazie ca acea asociatie sa isi faca datoria pentru care a fost infiintata. Dar din pacate acestea sunt sperante desarte.
 In mod normal acea asociatie ar trebui sa se infiinteze brusc la primaria capitalei pentru a cere accesul motocicletelor pe acele benzi.
 Motocicletele nu ar putea sa incurce traficul autobuzelor, pot elibera rapid banda, nu ar ocupa locul la semafoare si ar putea depasi cu usurinta autobuzele oprite in statii. Ca sa nu mai punem la socoteala ca politia ar putea sprijini acest demers, fiindca o banda speciala accesibila motocicletelor ar putea diminua numarul accidentelor.
 Pot pune pariu ca asociatia biciclistilor deja lucreaza la o asemenea cerere. Dar ei au o conducere potenta la asociatia lor, care chiar isi face treaba.
 Lasa ca vin altii din urma.

marți, 24 septembrie 2013

Cum sa fii un motociclist mai bun

In motociclism sunt doua drumuri care pot fi urmate: Poti merge cu motocicleta sau poti fi motociclist.

Cu motocicleta poti merge atent si sa ramai in viata sau poti merge la risc si sa mori glorios.

Pentru a fi motociclist trebuie sa simti motocicleta, sa simti drumul si traficul si astfel sa fii sigur ca viata pe care ai ales-o va fi suficient de lunga incat sa te bucuri de ea.

 Cei care merg pe motocicleta se lasa purtati de vant. Motociclistii calaresc vantul si nu poti calari vantul fara a fi pregatit. Ca sa fii pregatit trebuie sa te antrenezi, sa iti cunosti limitele si sa nu le depasesti niciodata indiferent cat de jos ar fi acele limite in comparatie cu altii.

Limitele sunt date in general de pregatirea fizica, dar in special de pregatirea psihica. Nu poti merge cu motocicleta fiind obosit, suparat si cu gandurile aiurea. Viata ta depinde de cat de mult gandesti, dar mai ales de cat de rapid gandesti.
 Si tot nu este suficient sa iei o decizie rapid, daca nu poti pune in practica instantaneu acea decizie, iar respectiva decizie trebuie sa fie decizia corecta, fiindca altfel va fi ori o decizie dureroasa, ori poate fi ultima decizie. E nevoie de mult antrenament pentru a coordona gandul si miscarea.

 Un motociclist care nu este capabil sa invete miscari noi cu rapiditate este doar un alt om care merge pe motocicleta. Si daca acel om nu este cumpatat, se afla in mare pericol.

 Pentru noii motociclisti eu recomand patinajul pe gheata, cu precadere pe patinoarele aglomerate.
 Patinajul, ca si motociclismul, este un sport al echilibrului si al coordonarii.
 Un motociclist care nu e capabil sa stea pe gheata poate fi considerat o victima sigura a traficului.
 In patinaj, ca si pe doua roti, franarea este aproximativa si periculoasa. Astfel ca manevra sanatoasa este evitarea obstacolelor, iar pe patinoar obstacolele sunt numeroase si imprevizibile, la fel ca in traficul rutier.

 Un alt sport la fel de folositor este biciclismul. In timp am cunoscut multi motociclisti care nu stiau sa meraga pe bicicleta. Acest lucru poate fi numit cu usurinta inconstienta. Cum ar fi ca eu nestiind sa pilotez avioane, sa imi doresc sa zbor direct pe un Boeing 747.
 Totusi pentru un bun antrenament, recomand biciclismul in parcurile aglomerate.

 In concluzie, motociclismul trebuie tratat cu seriozitate si respect, fiindca altfel este ca si cand nu iti respecti viata si nu o tratezi cu seriozitate.
 Trebuie sa iti cunosti limitele si trebuie sa ai incredere in fortele tale. Sa te antrenezi permanent si sa ramai concentrat pe drumul tau.

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Trebuie sa scapam de maidanezi.

M-am cam plictisit sa tot repet aceleasi cuvinte.
Aproape in fiecare an revine in tema problema cainilor maidanezi. De parca nu avem alte probleme mai importante.
 Dar asa cum problema cainilor maidanezi nu a fost rezolvata pana acum, nu vor fi rezolvate nici celelalte probleme. Cand vom deveni si noi o tara civilizata fara animale libere pe strazile oraselor poate ca vom putea privi cu speranta catre un viitor mai frumos.
 Deocamdata ne intoarcem la problema actuala. Ce facem, bai fratilor, cu animalele ce ne ucid copiii?

Eu propun un test. Ii invit pe iubitorii de maidanezi sa traiasca un an de zile la tara si sa le aducem in satul in care vor trai 30 de maidanezi.
 Traind la tara iubitorii de maidanezi vor trebui sa isi procure hrana din munca lor zilnica.
Sa ii vezi crescand pui de gaina obtinuti din oua pentru care au dat la schimb porumb.
Sunt curios ce vor face cand maidanezii or sa le manance jumatate din puii de gaina. Puii aia reprezentand hrana iubitorilor de maidanezi pe durata lunilor de iarna, puii aia de gaina să reprezinte munca lor de cateva luni.

 Ar mai fi varianta adoptarii maidanezilor. Sa ii ia la ei in curte si sa ii hraneasca. Sa vedem cam cat de mult o sa le convina sa munceasca toata vara doar pentru a hrani acei caini.

 E usor sa spui din fotoliu ca cei ce doresc eutanasierea acelor caini sunt niste bestii. Dar concret nu vad nici un iubitor de maidanezi ca isi sacrifica agoniseala pentru acei caini.
 E simplu sa cumperi cateva boabe cand iei salariul si sa le duci la centrul de ingrijire. Mai faci putina curatenie pe acolo, eventual o dezapezire, si ai constiinta impacata. Sacrifici doi lei la salariu si o zi pe luna si ai impresia ca ti-ai facut datoria de cetatean?
 Eventual devii vegetarian si arunci cu vorbe in cei care vor si ei un oras civilizat, avand impresia ca iubesti animalele si le intelegi.

Nu asa se face treabă, tovarăși.
Luati exemplu de la taranul plin de praf, care vine obosit de la camp si apoi are grija de o gospodarie.
Stiti ce face taranul cu propriul caine daca ii manca orataniile? Il eutanasiaza cu sapa.
 E brutal?
Nu stiu sa raspund la intrebarea asta si nici taranul nu stie. Dar taranul stie ca datoria acelui caine este sa pazeasca gospodaria, nu sa o decimeze. Taranul stie ca un caine care a dat de gustul sangelui nu il mai uita si mai stie ca acel animal devine un pericol pentru el si pentru familia lui.
 Si asa cum taranul in saracia lui nu isi permite animale inutile si periculoase in curte, la fel si noi in saracia asta de oras nu ne permitem animale inutile si periculoase.

Asa ca vin iubitorii de animale si ne spun ca nu toti cainii sunt agresivi, ca nu merita toti sa moara. Ok si cum ii testam? Ii bagam in cusca cu cate un copil si vedem daca il mananca?
Nu ai cum sa verifici daca un animal salbatic este agresiv. In fond de aceea se numeste animal salbatic. Iar unii caini maidanezi sunt salbatici.

Daca traiam in Africa si intra tigrul in oras ce faceam? Ce fac locuitorii de la munte cand intra ursul in oras?
Ce e atat de greu de inteles ca animalele nu pot sa locuiasca impreuna cu oameni fara sa fie supravegheate?
Ursii si tigrii pot sta in oras numai la zoo. Cainii trebuie sa aiba fiecare stapanul lui.
Asta e regula, bai oameni buni. Daca ar fi un urs liber pe strada si autoritatile nu l-ar lua de acolo cam ce ar face un cetatean normal la cap?
 Cetateanul ar dori sa isi poata trimite copilul la scoala fara garda de corp, ar dori sa isi duca cumparaturile la masina fara sa privesca cu frica in spate. Si daca autoritatile nu ii implinesc aceste dorinte eu cred ca ar lua masuri sa nu mai traiasca cu frica.

M-am saturat sa gasesc in fiecare an argumente prin care sa incerc sa conving autoritatile si iubitorii de maidanezi ca nu e normal ce se intampla in tara asta. Nu e normal sa impart strada cu animale libere.
Asa cum daca eu ma duc in jungla, in lumea tigrului, iaracesta ma prinde, ma extermina, asa si eu in lumea mea nu voi tolera alta specie nesupravegheata.

Nu reusesc sa ii inteleg pe prietenii mei motociclisti iubitori de maidanezi.
Pentru mine acei prieteni sunt niste martiri ai maidanezilor. Sunt capabili sa isi sacrifice propria viata si propria sanatate pentru acei caini.
Pentru motociclisti, cainii fara stapan sunt un real pericol. Daca  lovesti cu masina un maidanez, strici un fier si il repari pe banii tai. Daca lovesti un maidanez cu motocicleta poti sa mori sau in cel mai fericit caz ajungi pe la spital. Aici un caz fericit.

Asa ca putem sa recapitulam.
Cainii comunitari sunt un pericol pentru noi toti, dar mai ales pentru persoanele in varsta si pentru copii. Sunteti pregatiti sa va sacrificati bunicii si copii pentru aceste animale?
Cainii maidanezi sunt un pericol pentru rudele si prietenii vostri motociclisti. Ii puteti sacrifica din dragoste pentru maidanezi?
Animalele libere sunt un focar de infectie in aglomerarile urbane, sunt o sursa in plus de poluare fonica.
Cainii fara stapan provoaca probleme chiar si atunci cand sunt storciti de masini pe sosele.
Nu inteleg cum iubitorii de maidanezi prefera ca acele animale sa moara in chinuri pe sosele. Care este diferenta intre a fi omorati de masini pe sosele și a fi eutanasiati? Poate ca nu vor fi eutanasiati crestineste, dar nu ar fi mare diferenta. Si ii doare mai putin.

Ma voi duce duminica la protest pentru a cere un oras mai sigur. Voi cere eutanasierea cainilor maidanezi pentru copilul meu, pentru parintii mei si pentru prietenii mei motociclisti.
Iubitorii de maidanezi au avut destul timp sa ii iubesca, au avut destul timp sa ii ia de pe strazi, sa ii castreze si sa le micsoreze numarul cum au vrut ei.
 Nu au fost in stare sa ii adune in ani si ani prin metodele lor, le-am respectat pana acum punctul de vedere, acum e randul nostru si ii rog sa imi respecte la randul lor decizia. Am avut rabdare, dar acum nu se mai poate.
 Maidanezii mi-au muscat sotia de doua ori, mi-au atacat soacra, mi-au muscat prietenii, mi-au atacat parintii. Nu voi astepta sa imi manance copilul pentru a lua atitudine. Deja avem o familie indurerata si nu vreau sa se repete.


vineri, 16 august 2013

Conduita la petrecerile motociclistilor

Ca orice comunitate, motociclistii se aduna pe la petreceri cu diferite scopuri. Motivele sunt diferite. Pot fi caritabile, comemorative sau pur si simplu pentru a se distra inpreuna.
 Aceste petreceri sunt organizate in principal de cluburile moto sau de grupuri mai mici.
 Foarte multi oameni care nu au legatura cu motciclismul au auzit de aceste intruniri si sunt atrasi de ele.
 Mi se pare destul de normal interesul acestora, pentru că motociclistii chiar stiu sa se distreze, fiind in acelasi timp diferiți față de orice a intalnit cineva.

 Multi m-au intrebat dea lungul timpului daca pot veni si ei la aceste petreceri chiar daca nu sunt motociclisti.
 La unele petreceri accesul este permis doar membrilor din cluburile moto, la altele accesul se face doar pe baza permisului de conducere pentru motociclete sau pe alte criterii. In aceste cazuri, orice participant are dreptul la un invitat, poate chiar doi si este raspunzator pentru comportamentul acestora.
 La petrecerile cu acces liber, desi poate participa oricine, iar organizatorii isi asuma raspunderea pentru evenimentele nedorite ce pot sa apara, totusi daca un motociclist a venit insotit de persoane noi, este raspunzator pentru comportamentul acestora.
 Desi in majoritatea cazurilor am incercat sa explic cateva reguli noilor participanti ce m-au insotit la aceste evenimente, au fost si momente in care am pariat pe bunul simt al oamenilor de langa mine. Au fost si cazuri in care am pierdut pariul.

 Atmosfera de la aceste petreceri pare sa treaca de multe bariere lasand impresia ca nu exista limite intre care te poti exterioriza. Practic in asta consta frumusetea acestor petreceri. Senzatia de libertate si sentimentul ca nu exista reguli.
 E adevarat ca regulile cotidiene nu se mai aplica, dar totusi tot ce ne ramane este bunul simt, fara de care toate aceste petreceri s-ar putea termina cu o incaierare generala.
 Am avut surpriza de multe ori ca persoane cu un comportament exemplar in societatea normala sa uite de orice urma de civilizatie si sa se transforme in bufoni cand ajung in lumea motociclistilor.
 Desi motociclistii au libertatea ca scop principal si trec de toate regulile obișnuite, nu pot renunta definitiv la reguli.

 Exista cateva reguli de baza care te pot scapa de multe neplaceri daca participi la astfel de intruniri sau petreceri ale motociclistilor.

 Desi la prima vedere la aceste petreceri oamenii par foarte prietenosi si uniti, exista multe tensiuni si intrigi. Nu stau sa enumar motivele pentru care e bine sa tii cont de aceste reguli, dar daca nu esti o persoana cunoscuta in randurile motociclistilor e recomandabil sa le tii minte.

 Sa nu umbli singur. Ramai cu grupul cu care ai venit indiferent ca esti motociclist sau nu.

 Incearca sa nu iesi in evidenta. Motociclistii nu sunt cele mai pasnice fiinte de pe planeta, asa ca nu le atrage atentia asupra ta. Multi cauta scandal chiar daca fac parte din cluburile moto. Daca un motociclist poarta vesta unui club nu inseamna ca o si merita.

 Nu gesticula intens si nu arata directiile cu degetul. Nu stii cine poate fi in directia degetului tau.

 Nu te holba la alte persoane oricat de straniu arata acele persoane. Daca un om se simte mai liber aratand ca un arici plin de ace si cercei, respecta-i libertatea. Astfel iti va respecta si el libertatea ta de a arata ca un butoi plin de bere ori ca o actrita porno.

 Nu comenta niciodata nimic despre o persoana din randurile motociclistilor indiferent daca este prezenta la petrecere ori nu, chiar daca este din grupul tau. Nu stii niciodata cine te aude.

 Nu parasi grupul fara sa informezi unde te duci si fii atent(a) la cei din jurul tau. Incearca sa faci tot posibilul sa nu implici grupul in scandaluri. Faptul ca esti acolo cu un grup de prieteni este o responsabilitate, nu un privilegiu.

Informeaza grupul imediat ce sesizezi o problema. Nu lua decizii de capul tau. Deciziile se iau in grup. Mai multe creiere gandesc mai bine. Daca ai venit cu un grup fa parte din grup si respecta membrii acestuia. Altfel data viitoare vei fi singur.

 Nu consuma bauturi alcoolice in exces. Oamenii beti pot fi tinta glumelor, iar glumele pot degenera.

 Nu intra in vorba fara rost cu membrii cluburilor decat daca sunt din clubul organizator. Organizatorii au obligatia sa iti raspunda la intrebari si sa te indrume. Daca nu esti sigur(a) legat de ce scrie pe vestele organizatorilor, mai bine nu intrebi nimic. Nu e bine sa faci confuzii, unii se pot simti jigniti.

 Daca intri in conflict cu un membru al unui club nu incerca sa iti rezolvi singur(a) problema. Cere sa vorbesti imediat cu cineva care detine o functie in acel club sau adreseaza-te organizatorilor. Daca dreptatea este de partea ta, ti se va rezolva problema. Daca ai gresit este recomandat sa dispari cat mai rapid si subtil de la acea petrecere. Membrii cluburilor sunt foarte razbunatori, asa ca nu risca. Este mai sanatos sa pleci chiar si daca ti s-a dat dreptate. Daca alegi sa ramai totusi la petrecere, nu mai parasi grupul cu care ai venit si evita locurile pustii si intunecoase.

 Nu te urca pe motocicletele parcate chiar daca il cunosti pe proprietar. Organizatorii petrecerii pazesc acele motociclete, raspund pentru ele si nu doresc sa aiba probleme.

 Nu te lua de fetele prezente la aceste petreceri indiferent cat de sumar sunt imbracate si cat de disponibile par. Nu e un loc bun pentru agatat. Daca acele fete vor ceva de la tine o sa afli. Fetele care frecventeaza neinsotite aceasta lume nu sunt timide.

 Nu arunca gunoaiele pe jos. Daca nu gasesti un cos de gunoi roaga un organizator sa aduca unul. Va fi fericit ca a fost informat de aceasta problema. Decat sa stranga gunoaie dupa petrecere mai bine rezolva atunci pe loc.

 Nu vorbi tare si nu face zgomot in zona corturilor indiferent de ora. Unii motociclisti vin de la mari distante si uneori calatoresc toata noaptea. Asa ca pot dormi chiar si ziua.

 Nu instala cortul in zonele imprejmuite. Uneori cluburile moto imprejmuiesc cu banda zonele deoarece doresc sa aiba corturile in acelasi loc si nu intodeauna ajung toti in acelasi grup.

 Daca mai aveti si alte reguli de adaugat o puteti face in campurile de mai jos. Voi mai adauga si eu pe masura ce imi voi aminti.

duminică, 11 august 2013

Cum ii tii pe bucuresteni departe de centru? Centrul capitalei apartine elitelor.

De cativa ani am impresia ca a fost descoperita o metoda de a tine bucurestenii la ei in cartiere.
Metoda e simpla. Au pus politia numai in centru. Rar mai vezi cate un echipaj de la rutiera prin cartierele marginase. Si acel echipaj pare ratacit pe strazile pline de praf.
In centru se schimba povestea. Din doua in doua intersectii gasesti cate un echipaj. Si doamne fereste sa ai masina mai veche, ori mai murdara, ba chiar si o fizionomie mai dubioasa. Imediat esti oprit si luat la intrebari. Politistii se poarta civilizat, ba chiar sunt indulgenti. Dar senzatia de discriminare e acuta.
 Ai impresia certa ca in centru au dreptul sa circule numai elitele. Centrul capitalei trebuie sa ramana curat si departe de oamenii saraci din suburbii.
 E bine si asa. In fond ce treaba au acei oameni in centru? Pot sa circule la ei in cartiere cu masini neinmatriculate, ori cu numere de bulgaria. Pot sa circule fara permise de conducere ori sub infuenta alcoolului. Nu ii deranjeaza nimeni din drumurile lor dar sa nu sara hotarul in lumea celor privilegiati.
 Dar ce facem cu restul oamenilor care isi doresc si ei un trafic mai sigur in cartiere?

miercuri, 3 iulie 2013

Omul, motocicleta si zgomotul

S-a discutat mult pe aceasta tema si totusi subiectul ramane fierbinte.
Pai o sa ramana fierbinte pana cand ne interzic circulatia aia de ii voteaza lumea pe la primarii.
 Deja sunt cateva orase unde este interzis accesul motocicletelor. In unele orase doar noaptea, in altele permanent.
 Dar sa incepem cu noi motociclstii. De ce chinuim noi urechile populatiei?
 Pai unii dintre noi considera ca o toba zgomotoasa te fereste in trafic de probleme. O fi adevarat?
 Eu cred ca nu. Am mers si eu cu tobe goale si nu am sesizat nici o diferenta. De ce? Pai tu ca motociclist trebuie sa te feresti de pericolele care iti apar in fata, iar zgomotul esapamentului se duce catre spate in mare parte.
Se face un test simplu. Luati o boxa si scoteti-o afara in fata blocului. Asezati-va in fata ei, apoi mutati-va in spate. Cam care e diferenta? Oricum testul se face cel mai bine cu un instrument muzical. O chitara acustica sau un instrument de suflat. Esapamentul fiind o combinatie intre un instrument acustic si unul de suflat.
 Deci teoria cu tobele zgomotoase care salveaza vieti e subtire. Daca pe langa toba zgomotoasa nu este un obiect dur din care zgomotul sa ricoseze din spate catre fata motocicletei, acel zgomot nu o sa dea rezultatele scontate. Si chiar daca zgomotul va ricosa, nu va fi bine directionat catre urechile care trebuie sa auda.
 Asa vedem prin articole multi motociclisti accidentati desi aveau esapamente zgomotoase. Multi dintre acestia, in loc sa reduca viteza in anumite situatii, se bazeaza pe faptul ca vor fi auziti. In cele mai fericite cazuri constata pe patul de spital ca nu au fost auziti.
 Astfel ajungem la concluzia ca esapamentele zgomotoase te pun in pericol. Te pun in situatia de a te baza pe ceilalti in loc sa te bazezi pe tine.

 O alta abordare a motociclistilor este ca esapamentele cu cat sunt mai goale, cu atat motorul merge mai bine. Unii spun ca se aude mai relaxat. Ca respira mai bine.
 Daca vor sa isi relaxeze motorul pot incerca un masaj erotic si daca vor sa respire mai bine ar putea incerca niste saruri de baie.
 Eu consider ca filtrele, esapamentele si alte elemente asa-numite "racing" nu fac decat sa scurteze viata motorului.
 Datorita esapamentului apar vibratii (rezonanta), cantitatea de aer ce trece prin filtru este alta. Nu intru in detalii, dar din ce am vazut eu, putine motociclete cu asemenea modificari ajung la un numar respectabil de km. Daca acele modificari erau benefice pentru motoare, sunt sigur ca le adoptau constructorii. Oare de ce nu accepta constructorii asemenea modificari in perioada de garantie? Oare nu era mai convenabil pentru ei ca motocicletele sa fie mai relaxate, sa respire mai bine si sa nu se strice in perioada de garantie?
 Adeptii decibelilor ma vor critica agresiv. Dar ii invit sa gandeasca logic si sa ma combata cu argumente.

 Si atunci revin cu intrebarea: De ce esapamente zgomotoase?
 Raspunsul nu poate fi decat unul singur: Fiindca unii se uita prea mult la MotoGP. Ei vor sa simta emotia curselor cand se deplaseaza pe sosele. Singura problema este ca ei sacrifica bunul simt pentru o emotie trecatoare.

Motociclist cu norma intreaga.

Desi se spune ca unii se nasc pictori, altii se nasc medici, totusi acei oameni ajung la locul lor trecand prin viata. Dar acei oameni au in sange chemarea.
La fel se nasc si motociclistii. Ceva ii cheama catre echilibrul celor doua roti si nu se simt impliniti pana cand nu simt acea senzatie unica de libertate pe care o ofera motocicleta.
 La fel am patit si eu. De cand ma stiu am fost un om care a iubit libertatea, iar pentru mine esenta acelei libertati s-a numit motocicleta.
 Fiecare se simte liber in felul lui. Unii se plimba cu barca, alti se catara pe stanci, iar cei ca mine incaleca pe motocicleta.
 Inceputul carierei mele de motociclist a fost simplu. Am vrut sa ajut un prieten sa ajunga motociclist si am ajuns eu inaintea lui. De atunci nimic nu a mai fost ca inainte. Dorintele s-au scimbat, prietenii s-au schimbat si destinatiile calatoriilor mele au fost altele.
 Am uitat de munti si vai, litoralul a devenit neinteresant si tot mai mult am inceput sa imi doresc sa fiu cu ai mei. Am devenit o gasca, am infiintat un club de motociclisti, am pus bazele unei asociatii de motociclisti, am deschis un atelier de reparat motociclete.
 Cand totul in jurul meu a inceput sa fie legat numai de motociclism, am definit acest lucru ca fiind un stil de viata.
 Poate ca am ratat multe oportunitati din cauza motociclismului, poate ca nu am vizitat diverse prin lume, poate ca nu am facut avere. Dar nu regret nicio clipa alegerea facuta.
 Sunt motociclist cu norma intreaga.