marți, 9 februarie 2016

Lectie de trafic rutier

In ultimele zile au fost doua acidente moto. Teoretic nici nu este deschis sezonul, Practic nimeni nu poate spune exact cand se deschide sezonul moto.
 Pentru unii e inca frig, altii nu au alte mijloace de transport si folosesc motocicleta imediat ce asfaltul este uscat.
 Dar la fiecare inceput de an, cand apar primele raze de soare, apar si accidentele moto.
 Nu sunt eu marele motociclist. Maine pot sa patesc si eu un accident stupid. Oricand pot sa ma proptesc intr-o masina al carei conducator avea ochelari de cal.
 Dar pana atunci ma feresc cat pot si ii rog pe ceilalti participanti la trafic sa fie mai atenti.

Ce poti face ca motociclist pentru a preveni accidentele?
 In primul rand sa mergi incet. Cat de incet iti permite traficul. Cu cat spatiul este mai mare in jurul tau, cu atat trebuie sa mergi mai atent. Bulevardele mari, lungi si late te indeamna la viteza. Problema este ca ii indeamna la viteza si pe cei din jurul tau. Si toti ii dau gaz cat cuprinde sau cat ii tine inima.
 Motociclistii au inimi puternice, antrenate de adrenalina constanta pompata in circuit cu frecventa mai mare decat la soferi. Orice motociclist normal la cap trebuie sa invete sa traiasca cu acea stare euforica data de adrenalina. Asa cum inveti sa tii ghidonul in maini, trebuie sa inveti sa-ti controlezi dorinta de adrenalina. Vei avea parte de senzatii mult mai intense daca reusesti sa o dozezi, decat daca o lasi sa zburde prin vene dupa bunul ei plac. Daca nu controlezi dependenta de adrenalina, vei vrea mai multa si mai multa, pana cand te va transforma intr-un inconstient al ghidonului si in final un gest necugetat te va ucide.


Ultimul accident pare tras la indigo cu multe altele si din fericire motociclistul a scapat cu viata.
 Bulevardul Mihai Bravu este o artera lata, cu trei benzi pe sens iar in unele zone destul de lipsita de trafic. Un loc pentru capcane ar spune un motociclist cunoscator. Un loc unde orice motociclist normal reduce viteza si se pozitioneaza in trafic astfel incat sa vada, sa fie protejat si sa poata fi ocolit. Acolo cel mai bun loc este pe banda doi. Ai o banda intre tine si cei care ies de pe strazile laterale si inca o banda intre tine si liniile de tramvai pe unde mai intorc oamenii. Daca reduci viteza, poti fi ocolit de catre vitezomani pe benzile din jurul tau. Reducerea vitezei se face treptat. Oricum in trafic este recomandat ca nimic sa nu se produca brusc. Voi reveni asupra acestui aspect.

Deci cum sa faci accident pe un bulevard cu un total de sase benzi plus doua linii de tramvai? Adica asa cam un hectar de spatiu. Pai simplu. Un sofer cu multi neuroni lipsa se gandeste sa intoarca brusc de pe banda doi, fara a observa motociclistul ce circula pe banda trei. Motociclistul nu mai are timp de reactie, intra in coliziune cu autoturismul si intorc impreuna, oprindu-se pe celalat sens de circulatie.
 Mai sunt multe de spus despre condusul preventiv cand esti pe motocicleta, dar sa revenim la ce pot face soferii.
 Cand faceam scoala moto, instructorul meu foarte batran fiind, imi repeta de cate ori putea: Condusul in trafic se face cu ELEGANTA si atentie.
 Nu vad ce poate fi elegant cand smucesti de volan ca la cules de porumb?
 Ce mi-a spus acel batran instructor a ramas bine intiparit in mine. Am mai zgariat si eu masina prin parcari, am mai tamponat si eu usor din spate, insa nu am avut nici un accident grav din vina mea in 20 de ani.
 Cum faci sa nu faci? Conduci masina elegant. Am schimbat si eu banda fara sa ma asigur suficient de bine. Am dat semnal si am inceput sa ma mut pe cealalta banda. Am primit un claxon scurt, mi-am scos capul dintre urechi si am revenit pe banda mea, cu multe maini ridicate in semn de scuze pentru cel pe care tocmai ma urcam.
 Intodeauna am franat din timp. Cand vad semaforul rosu, nu pun frana in ultima secunda. Cand ies de pe strazile laterale nu ies din prima cu jumatate de masina. Ies putin cate putin, cam cum bea Pavel Stratan, astfel incat chiar daca in final masina mea ocupa jumatate de banda, sa aiba ceilalti timp sa ma vada. Si asta fiindca eu nu pot sa ii vad din cauza altor masini parcate pe colturi. Eventual si cu geamuri negre, ca doar toti suntem mafioti.
 Mereu ma gandesc ca nu sunt la curse.

Vreau adrenalina pe motocicleta ma duc pe un drum cu viraje si ii dau cat mai tine inima. Vreau viteza? Ma duc pe autostrada si cand prind o depasire mai libera ii dau cat poate motocicleta si apoi incerc sa ma calmez, revenind la o viteza cat mai sigura pentru permisul meu de conducere.
 Nu sunt un sfant, dar incerc sa ma mentin cerebral chiar si cand ma inunda adrenalina. Nu e usor. Uneori port discutii intense cu mine sa o las mai usor. Imi distrag atentia urmarind peisajul. Furnicaturile din varful degetelor trec in cateva secunde. Admir peisajul, verific bordul, coretcez pozitia picioarelor pentru a le relaxa dupa incordarea data de viteza prea mare.

Apoi incerc sa il depasesc pe unul care merge cu 70/h. Ma enervez fiindca trebuie sa franez mult. Masinile vin din spate si nu am unde sa ma bag. Gasesc o fereasta, accelerez maxim, depasesc in doua secunde, viteza e deja prea mare si inca depasesc tot ce e pe banda unu. Ma apropii in viteza de cei ce nu ma lasau sa ma bag si eu in depasire. Sar toti din fata mea ca iepurii. Ii depasesc si deja nu mai am ce sa depasesc. Vad in fata celebrul spatiu liber si apare semnalul de alarma. Incerc sa ma regasesc undeva pierdut printre valurile de adrenalina. Imi dau seama ca o perioada nu am gandit prea mult. Cam doua minute am cazut in patima vitezei.  Incep sa reduc viteza. Simt ca am cam exagerat asa ca o reduc si mai mult. Sunt deja la viteza legala si incep sa simt din nou ca sunt impreuna cu mine. Sunt iar pe banda intai si pe langa mine trec masini in viteza. Unii la limita permisului, altii trec de limita bunului simt, peste care si eu trecusem cu cateva minute in urma.

Redevin elegant pe sosea pana cand adrenalina ma va fura din nou. Cum spuneam nu sunt un sfant, dar macar din cand in cand imi dau seama ca gresesc. Foarte rar ma las furat de euforia vitezei, iar cand sunt in localitate ma abtin si mai mult. Ma deplasez mai mult pe strazi inguste unde se circula cu viteza redusa, evit bulevardele mari, nu merg pe sina de tramvai, reduc viteza cand vad strazi laterale si circul printre masini doar cand sunt oprite la semafor.

 Fac orice e posibil pentru a ramane in viata. Fac in asa fel incat sa ma mai pot bucura si pe viitor de placerea motociclismului acolo unde sansele de accident sunt cat mai mici.
 Si daca tot suntem motociclisti nu trebuie sa uitam niciodata ca in trafic sunt si pietoni si carute, dar uneori mai intalnim si animale. Sa nu uitam si sa fim atenti.

6 comentarii:

  1. Dincolo de amenzi si pedepse cred ca cea mai crunta pedepsa este aceea ca in urma unui accident poti muri... SAU NU... dar poti fi leguma, cu vreun handicap minor SAU MAJOR, etc... nu mai spun de gandurile pe care, chiar daca nu esti vinovat legal, le poti avea stiind ca ai omorat sau ranit pe cineva... Bravo, Cosmin...

    RăspundețiȘtergere
  2. Prin orașele americane am auzit că se mai practică îngustarea străzilor late, pentru a reduce vitezele.

    RăspundețiȘtergere
  3. In multe tari se iau diverse masuri de siguranta pe langa legi care chiar functioneaza.
    Societatea civila acolo chiar are un cuvant greu.
    Si la noi exista incercari timide de a asculta vocea cetatenilor dar inca este destul de greoi sistemul.
    Eu am o ipoteza prin care participantii la trafic pot fi constransi sa devina mai atenti la manevrele executate in trafic. Consider ca asigurarile au un rol important in educatia rutiera. Daca sistemul de bonus ar functiona corect soferii ar fi mult mai motivati sa nu faca accidente.
    Daca ar creste pretul asigurarii de zece ori timp de doi-trei ani in cazul accidentelor grave si ar plati fiecare in functie de gravitatea accidentului soferii ar fi mult mai atenti. De asemenea asigurarea sa se faca pe persoana nu pe vehicul. Adica daca eu imi cumpar masina noua imi creste asigurarea fara sa conteze ca eu nu am avut nici un incident timp de ani de zile. In schimb daca fac accident in fiecare luna nu patesc mare lucru daca schimb asiguratorul.
    Sunt multe variante pentru scaderea numarului de accidente dar la noi nu prea se aplica.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am văzut că au existat recent creșteri ale RCA, dar lumea pare să fie foarte contra.
    Dacă te interesează, lunile astea cică se dezbate un proiect de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru București-Ilfov. Din ce văd, e mai mult vrăjeală, își trag ei tot ce vor, dar cine știe... Cei de la optar punct ro (cu bicle mai mult) se ocupă să facă ceva informare pe tema asta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Crestera RCA nu inseamna un sistem Bonus-malus eficient. E mult de povestit despre asta.
    Ei doar scumpesc asigurarile si atat. Nu ajuta cu nimic traficul treaba asta. Pustanii inconstienti tot pe numele bunicii inmatriculeaza masina ca sa beneficieze de reducerea de varsta.
    Iar proiectele minune nu au rezolvat nimic pana acum. Institutiile arunca pisica in curtea societatii civile stiind ca aceasta nu beneficieaza de fonduri suficiente pentru proiectele alea.
    Biciclistii au cea mai puternica si stabila miscare. Ei chiar fac ceva sprijiniti fiind de importatorii interesati de cresterea vanzarilor. CUm e si normal de altfel.

    RăspundețiȘtergere
  6. Încerc să înțeleg ce se întâmplă pe piața RCA, dar din presă nu prea pricep nimic. Ar fi util un articol care să prezinte de la zero pentru cei care nu au tangență cu domeniul. Să aibă și comparații cu alte țări etc.
    Zilele trecute citeam că RCA crește și fiindcă cresc despăgubirile acordate de judecători pentru victimele accidentelor, dar cică se dă cam aleator. N-am idee...
    De acord că proiectele minune nu rezolvă nimic. După ce am citit vreo 550 de pagini din PMUD, par făcute să perpetueze situația actuală, dar cu vopsea europeană pe gard.

    RăspundețiȘtergere